Profesorul Florin Bojor a adresat o scrisoare deschisă mai multor instituții, prin care solicită relocarea Muzeului Satului din Bran.

Florin Bojor vede o oportunitate pentru turism: „un muzeu al Satului Viu prin relocarea Muzeului Satului Brănean, aducerea altor gospodării arhaice din Transilvania şi construirea unor spaţii de cazare în acelaşi stil tradiţional”.

Florin Bojor consideră că județul ar avea de câștigat enorm dacă s-ar realiza un „muzeu viu”, iar casele tradiționale să poată fi închiriate în scop turistic.

„Judeţul Bistriţa-Năsăud duce lipsa unui muzeu al satului care să fie atracţie turistică, spaţiu de educaţie al identităţii naţionale pentru tinerele generaţii, sursă de venituri financiare şi locuri de muncă conexe pentru comunitatea bistriţeană.

Muzeul Satului de la Bran, judeţul Braşov e aproape de închidere, iar dacă situaţia nu se rezolvă Bistriţa-Năsăud ar putea primi casele? 

Joi, 18 iunie 2020, executorul judecătoresc s-a prezentat din nou la Muzeul Național Bran, mai precis la “Secția Etnografică în Aer Liber” sau Muzeul Satului Brănean cum mai este cunoscut pentru a pune în aplicare executarea silită. „Proprietarii au cerut evacuarea imediată și necondiționată a muzeului din spațiul respectiv (TERENUL), dar în urma motivației aduse de conducerea muzeului, executorul și noii proprietari au decis amânarea până în data de 26.06.2020, când muzeul ar trebui să predea atât monumentele de arhitectură populară, cât și obiectele de patrimoniu existente în spațiul acestora.” se anunţă pe pagina de facebook a muzeului.

Mesaj Muzeul National Bran

Casele Muzeului din Bran TREBUIE relocate de urgență! Florin Bojor le-ar vrea aduse în județ la noi, pe păşunea dintre satul Ţigău (comuna Lechinţa) şi satul Arcalia (comuna Şieu-Măgheruş)!

Cu alte cuvinte, 18 monumente de arhitectură populară, clasate în categoria A, cu caracter de unicat – gospodării tradiţionale vechi din Transilvania – trebuie să fie relocate în alt spaţiu.

La acest nucleu de case se pot adăuga în anii următori alte gospodării tradiţionale de pe tot cuprinsul Transilvaniei, născându-se astfel în judeţul Bistriţa-Năsăud cel mai frumos muzeu tradiţional din România.

Originalitatea, atractivitatea, sustenabilitatea şi profitul financiar al investiţiei poate fi dat de închirierea în regim turistic a unor case noi construite la aceleaşi dimensiuni, în acelaşi stil arhitectural şi din aceleaşi materiale tradiţionale intercalate între cele ale muzeului. Astfel, vorbim de un muzeu viu în care unele case sunt destinate vizitării, iar altele sunt locuite de turişti.

https://www.facebook.com/florin.bojor/videos/10217207061355248/

De ce această locaţie şi ce beneficii pentru comunitate poate aduce un muzeu tradiţional în care te poţi caza?

Una dintre posibilele locaţii pe domeniul public pentru construirea Muzeului Satului Viu al Transilvaniei este păşunea dintre satul Ţigău (comuna Lechinţa) şi satul Arcalia (comuna Şieu-Măgheruş).

Locaţia propusă are toate ingredientele pentru a deveni sălaşul perfect pentru viitorul Muzeu al Satului Viu Transilvănean:

1. este o vale de o mărime considerabilă, la altitudinea de 400 m, cu succesiunea de deal şi vale spre Ţigău, Chiraleş, Lechinţa şi Sărăţel, conform viziunii „spaţiului mioritic” a filosofului Lucian Blaga;

2. este înconjurată de pădure, conform zicalei: „Codru-i frate cu românu!”;

3. este în vecinătatea locului marii bătălii de la Chiraleş din 1068, când românii au fost învinşi de unguri, inaugurându-se astfel stăpânirea feudală maghiară a zonei, care a dus la construirea satului transilvănean românesc preponderent din lemn, cârpici şi paie şi foarte rar din piatră, potrivit statutului românilor de iobagi, de „toleraţi”, care nu făceau parte din cele trei „naţiuni” privilegiate ale Transilvaniei;

4. are dublu acces din Ţigău şi Arcalia şi este conectat cu DJ 151, DJ 172G şi în apropierea DN 17 (E 58) şi DN 15 A pentru accesul auto şi este conectat cu 2 linii de cale ferată 406 (Bistriţa – Luduş) şi 400 (Dej – Braşov) pentru accesul feroviar, deci, acces rutier şi feroviar foarte uşor;

5. are în apropiere reţeaua de electricitate, apă şi gaz pentru confortul noilor case tradiţionale destinate primirii oaspeţilor, cunoscut fiind că turiştii interesaţi de tradiţii, de arhaic doresc ca locaţiile să fie construite cât mai autentic, dar cu confortul actual: baie, apă caldă, căldură, electricitate, TV, internet etc.;

6. comunităţile rurale din Arcalia şi Ţigău încă mai au câteva vaci, cai şi oi care pasc în zonă pentru a recrea autenticitatea satului românesc („venitul ciurdei”);

7. există în Arcalia, Sărăţel, Chiraleş şi Lechinţa persoane defavorizare care posedă atelaje trase de cai şi care au mare nevoie de comenzi pentru a nu renunţa la animale şi a-şi putea întreţine familiile (economie socială: „plimbări cu căruţa şi cu sania”);

8. există în judeţul Bistriţa-Năsăud mai multe ansambluri de folclor şi elevi la Liceul de Muzică (canto popular şi instrumentişti) care au nevoie de un spaţiu autentic pentru a-şi desfăşura activitatea artistică;

9. există în judeţul Bistriţa-Năsăud absolvenţi de studii superioare în turism care au nevoie de un loc de muncă;

10. există în judeţul Bistriţa-Năsăud meşteşuguri populare care fără un astfel de spaţiu permanent, sustenabil şi vizitat de turişti vor dispărea etc.

Autorităţile locale bistriţene pot salva patrimoniul de la Bran şi deschide Muzeul Satului Viu al Transilvaniei.

Mă adresez domniilor voastre, stimate autorităţi locale, cu rugămintea:

1. de a vă arăta deschiderea pentru un astfel de muzeu, mai cu seamă că de-a lungul anilor au fost mai multe iniţiative de a avea un Muzeu al Satului la noi în judeţ;

2. de a identifica rapid banii necesari relocării celor 18 gospodării monument istoric din Muzeul Naţional de la Bran;

3. de a face toate demersurile legale pentru deschiderea Muzeului Satului Viu al Transilvaniei;

4. de a adresa o solicitare scrisă către Ministerul Culturii şi Muzeul Naţional Bran în care să vă exprimaţi deschiderea pentru efectuarea relocării patrimoniului „Secției Etnografice în Aer Liber” care este evacuată silit;

5. de a vă arăta disponibilitatea de a primi prin transfer angajaţii actuali ai Muzeului Naţional Bran pe aceleaşi posturi în cazul în care Secția Etnografică în Aer Liber ajunge în judeţul Bistriţa-Năsăud.

Cu mulţumiri,

prof. Florin I. Bojor

Scrisoarea deschisă a fost adresată

Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud,

Prefecturii Bistriţa-Năsăud,

Primăriei şi Consiliul Local Lechinţa,

Primăriei şi Consiliul Local Şieu-Măgheruş,

Complexului Muzeal Judeţean Bistriţa-Năsăud,