Preşedintele Consiliului Judeţean Bistrița-Năsăud, Emil Radu Moldovan, s-a arătat nemulțumit de faptul că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a decis să excludă consiliile județene din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, astfel că administrațiile județene din țară nu pot accesa fonduri pe varianta PNRR. Moldovan spune că Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România consideră că această decizie este un abuz al instituțiilor statului și ia în calcul posibilitatea de a sesiza instituțiile europene.
”Am o foarte mare nemulţumire faţă de modul în care domnul Ghinea (n.r. – Cristian Ghinea – ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene) a înţeles să trimită, în primă fază, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă din care a eliminat consiliile judeţene. În viziunea domnului Ghinea nu există consilii judeţene în România, deşi sănătatea este la noi, învăţământul special la noi, infrastructura de drumuri judeţene la noi, cultura şi patrimoniul la noi și multe altele. Deşi am fost în repetate rânduri la discuţii, în calitate de reprezentant al UNCJR (n.r. – Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România), se pare că nu am reuşit să-l convingem niciunul pe domnul Ghinea şi în primă variantă a trimis la Bruxelles planul cu eligibilitate doar pentru administraţia centrală şi administrația publică locală, excluzând consiliile judeţene din România”, a declarat Emil Radu Moldovan.
Sursa citată a completat că, dacă Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene nu revine asupra acestei decizii, Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România ia în calcul posibilitatea formulării unor plângeri către instituțiile europene.
”Eu sper ca cei care fac parte din coaliţia de guvernare să convingă Guvernul României că viziunea ministrului Ghinea este una profund greşită şi planul final să cuprindă şi eligibilitatea consiliilor judeţene. (…) În altă variantă, ne vom vedea nevoiţi să facem toate demersurile necesare către Parlamentul European, Comisia Europeană, Comitetul Regiunilor şi să-i înştiinţăm de abuzul care se preconizează în acest Plan Național de Redresare și Reziliență”, a mai spus Moldovan.
Preşedintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud a afirmat că administrațiile județene din țară sunt pregătite din toate punctele de vedere pentru a accesa fonduri pe varianta PNRR.
”Consiliile judeţene din România au proiecte mature, sunt pregătite să absoarbă fonduri, cum suntem şi noi, cu noua aripă a spitalului. La finalul lunii aprilie vom termina şi licitaţia, vom avea şi constructor. Deci suntem pregătiți să luăm banii și să începem lucrul. Dar eu nu mai reușesc să înțeleg care este interesul. Există interes să luăm aceşti bani şi să eliminăm urmările pandemiei sau doar facem declaraţii?”, a mai adăugat Moldovan.
Nu-i nici un abuz. Președintele CJ Bistrița-Năsăud, nu-i capabil să înteleagă de ce consiliile județene nu pot accesa fonduri prin PNRR. Este o consecintă a faptului că România are aceeași organizare teritorial – administrativă ca în vremea comunismului, chiar dacă modelul este depășit. Din această cauză diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă, desi aparatul administrativ este supradimensionat. De aceea, trebuie făcută o restructurare a acestor unități administrativ teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București.
Uniunea Europeană nu recunoaște caracterul de regiune, decat dacă ai minim 800.000 de locuitori. Dacă nu ai 800.000 de locuitori nu ești considerat regiune, deci nu poți să depui singur proiecte pentru fonduri europene, nu ești eligibil pentru niciun fel de proiect. In Romania, nici un județ din cele 40 nu îndeplinește condiția de a avea 800.000 de locuitori. Din această cauză, România pierde enorm de mulți bani europeni, fiindca totul depinde de Guvernul de la București unde lucrurile se miscă foarte greu. Si asta nu e totul. Numărul mare al judetelor actuale reprezintă o frână in calea dezvoltării din cauza sistemului birocratic excesiv. De aceea, ar fi extrem de utilă o initiativă legislativă privind regionalizarea țării .
Exista două căi de a face regionalizarea. Prima este prin revizuirea Constituției și introducerea „regiunii” drept categorie administrativ-teritorială ceea ce nu există astăzi în legea fundamentală din Romania. A doua cale este mai simplă si se poate face printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor județe, ceea ce nu necesită modificarea Constituției. Aceasta presupune păstrarea denumirii de „Județ”, prevăzută in constitutie, numai că prin comasare din cele 41 de județe actuale vor rezulta un număr mai redus de unităti administrative, după modelul Poloniei, care a făcut reforma administrativă in1999, prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare judetelor de la noi) in 16 mari voievodate, pentru a corespunde cerintelor europene. Regionalizarea trebuie să aiba ca obiectiv esential descentralizarea si un grad ridicat de autonomie regională. Insă regionalizarea cu păstrarea judetelor nu rezolva nimic, ba dimpotrivă adaugă un nivel suplimentar de birocratie intre administratia centrală si cea locală. Solutia este extrem de simplă si ea presupune desfintarea actualelor judete si trecerea unor prerogative de importantă zonală, ale acestora la regiune, iar celelalte atributii judetene care au importantă locală, să treacă la primarii, unde sunt mai aproape de cetătean.