Părintele Nicolae Feier ar putea primi titlul de ”Cetățean de onoare al municipiului Bistrița”, un proiect de hotărâre în acest sens aflându-se pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Local Bistrița din data de 27 mai.

Potrivit administrației locale, cei care au făcut propunerea ca preotul Nicolae Feier să devină cetățean de onoare al municipiului Bistrița sunt prof. dr. Dorel Cosma – președintele Uniunii Mondiale de Folclor, Elena M. Câmpan – președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Filiala Bistrița și scriitorul Zorin Diaconescu – președintele Societății Scriitorilor Bistrițeni „Conexiuni”.

Potrivit acestora, pe parcursul ultimelor decenii, părintele Nicolae Feier a avut o contribuţie semnificativă în promovarea imaginii pozitive a municipiului prin implicarea sa în viața religioasă și culturală în Bistrița.

”Amploarea activității pe care domnul Nicolae Feier a desfășurat-o până în prezent a avut un puternic impact pozitiv asupra imaginii municipiului Bistrița pe plan naţional şi internaţional şi îl recomandă cu prisosinţă pentru decernarea titlului de „Cetăţean de onoare al municipiului Bistriţa” ca expresie a aprecierii comunităţii noastre pentru o viaţă plină de realizări”, se arată în documentația atașată proiectului de hotărâre ce va fi dezbătut în ședința din această lună a Consiliului Local Bistrița.

Despre părintele Nicolae Feier

Preotul-profesor Nicolae Feier s-a născut în localitatea Domneşti, judeţul Bistriţa-Năsăud. A absolvit Seminarul Teologic Ortodox din Cluj-Napoca, dar și cursurile Institutului Teologic de grad Universitar din Sibiu, secţia teologie-istorie. Lucrarea sa de licenţă s-a axat pe eforturile uriaşe ale preoţimii şi intelectualităţii româneşti pentru realizarea României Mari şi apoi a instituţiilor noii realităţi politico-naţionale româneşti de acum un veac, devenind un preţios documentar pentru Istoria Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului şi a noilor instituţii româneşti din capitala Ardealului.

Altruist, intelectual rafinat și mult apreciat ca duhovnic și îndrumător spiritual, înzestrat cu o adâncă înțelegere nu doar a naturii umane, părintele Nicolae Feier și-a onorat chemarea ducând la bun sfârșit inițiative și preocupări salutare desfășurate în varii domenii.

Ca muzeograf a inventariat – sub autoritatea Arhiepiscopiei Clujului și a Muzeului Judeţean Bistriţa-Năsăud, prin grija protopopilor Ioan Dâmbu şi Simion Creţa – toate bunurile de patrimoniu ale parohiilor din judeţul Bistriţa-Năsăud, în special fondul de carte foarte veche, până la anul 1850, precum şi toate icoanele şi iconostasele patrimoniului cultural naţional al județului. A fondat Muzeul Protopopiatului Bistriţa – unul dintre cele mai valoroase din ţară datorită cărţilor străvechi, unele în ediţie princeps, găsite în altarele şi stranele bisericilor noastre ardelene, cele mai multe fiind „cărţi călătoare venite în desagi de peste munţi ca să întreţină viu sufletul neamului nostru oprimat”.

În ceea ce privește preoția, în 1981 a fost hirotonit preot pe seama Parohiei Ortodoxe Române din localitatea Gledin, judeţul Bistriţa-Năsăud, unde a slujit până în 1994.

În perioada 1987-1994 a construit din temelii o biserică în vremuri ostile pentru asemenea ctitorii. A reconstruit casa parohială şi anexele gospodăreşti și a redobândit, după revoluţia din 1989, toate terenurile pe care le-a deţinut anterior parohia și a amenajat un paraclis în interiorul şcolii.

Din anul 1994 este preot în Bistriţa, la Parohia „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”.

La 90 de ani de la Marea Unire, părintele Nicolae Feier a ridicat în centrul Bistriţei, cu eforturi proprii, ansamblul monumental „Panteonul Bistriţei” și a participat la restaurarea din temelii a celei mai vechi biserici din nordul Ardealului, Catedrala Coroanei Maicii Domnului „Panta Nassa”, respectiv la redarea unei noi fațade a „Palatului Casinei Române” din Bistriţa.

Nicolae Feier a publicat numeroase cărţi cu tematică teologică, istorică şi de mitologie românească:

• Cuviosul Ierarh Pahomie de la Gledin. Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2003. Documentaţie istorică pentru canonizare;
• Panteonul bistriţenilor, Editura „Karuna”, Bistriţa, 2008;
• Sfinţi Români. Atanasie Todoran, Vasile din Telciu, Grigore din Zagra, Vasile din Mocod. Tentative de catolicizare a ortodocşilor transilvăneni. Ed. „Karuna”, Bistriţa, 2005. Documentaţie istorică pentru canonizare;
• Al II-lea acatist al Sf. Pahomie de la Gledin. Versuri. Ed. „Karuna”, Bistriţa, 2008;
• Zestrea strămoşească. Pagini alese din mitologia şi istoria strămoşilor neamului românesc. Editura „Karuna” Bistriţa, 2009;
• Ţara Bistriţei. Pagini de istorie străveche şi mitologie ale Neamului românesc. Ed. „Nico”, Târgu Mureş, 2009;
• Bessii. Pileaţii daci sau tarabostesii, Ed. „Karuna” Bistriţa, 2010;
• Episcopi în mănăstirile străvechi ale Ţării Bistriţei. Ed. „Karuna”, Bistriţa, 2011;
• Anaforaua liturgică a Sf. Vasile cel Mare. Ed. „Karuna”, Bistriţa, 2012;
• Stai neclintit în credinţă şi fereşte-te de ispititori. Ed. „Karuna”, Bistriţa, 2014;
• Puterea rugăciunii. Perlele coroanei Liturghiilor ortodoxe. Ed. „Karuna”, Cluj-Napoca, 2017;
• Lumina lui Hristos luminează tuturor! Ed. „Karuna”, Cluj-Napoca, 2018;
• Părinţii neamului românesc. Pagini celebre ale istoriei şi mitologiei românilor. Ed. Nosa nostra , Bistriţa, 2021;
• Domneşti – Bileag – Neridon – o vatră multimilenară. Ed. Nosa nostra, Bistriţa, 2018;
• Casina Română din Bistriţa – Ed. Nosa Nostra, Bistriţa, 2018 (face parte din primele zece cărţi alese de UBB, care omagiază centenarul Marii Uniri);
• De ce suntem ortodocşi – Ed. Karuna, Cluj-Napoca, 2019;
• Viaţa şi activitatea consilierului eparhial dr. Sebastian Stanca. I.T.U. Sibiu, 1980-2021.

Numeroase articole au văzut lumina tiparului sub egida unor publicații din Bistrița, Cluj-Napoca și Tîrgu-Mureș etc. pe teme de cultură istorie, teologie şi mitologie.

Din 1999 a realizat emisiunile „Lumină lină” şi „Biserica din inima mea” la AS-TV, emisiuni care au ajuns la peste o mie de ore de emisie. Pe parcursul a peste 20 ani de muncă asiduă au fost abordate sistematic toate disciplinele didactice teologice: teologie biblică, exegetica, morala dogmatică (s-a bucurat de cea mai extinsă abordare), catehetica, omiletica, apologetica cu accent pe sectologie, istoria Bisericii ortodoxe române, istoria Bisericii universale, istoria religiilor şi mitologia, liturgica teoretică şi practică, tipicul, arta sacră etc. Emisiunea a devenit „O adevărată academie de teologie, istorie şi cultură”, spunea prof. Dr. Dr. Ana Tătar.

Părintele Nicolae Feier a primit, an de an, numeroase premii de excelenţă din partea presei, instituţiilor civile şi de cultură. Susţine numeroase conferinţe cu tematică istorică, teologică şi mitologică la Universitatea „Babeş-Bolyai” în cadrul facultăților de Teologie, Istorie, Filologie şi Chimie și are o fructuoasă colaborare ca „profesor visiting” cu Institutul Cultural Român, susţinând diferite conferinţe internaţionale.

A coordonat educația religioasă în școli la începutul anilor 1990 și a făcut parte din „corpul de inspectori școlari de religie” al cărui realizare, în anul 1996, a fost introducerea religiei ca disciplină în trunchiul comun educațional obligatoriu pentru școală, opționalitatea funcționând plenar la nivelul de accesare al elevilor, părinților sau tutorilor legali, cărora li s-a dat posibilitatea de opțiune asupra confesiunii sau non-apartenenței religioase. A fost primul inspector şcolar de religie din ţară, angajat al I.S.J. Deţine funcţia până în anul 2001 când nu mai exista, practic, nici o clasă din județul nostru la care să nu se predea „Religia”.

A participat activ la îndrumarea primilor absolvenţi de teologie-litere, la asigurarea bazei materiale necesare predării religiei, respectiv în colectivele redacţionale de întocmire a manualelor şi, mai ales, la elaborarea Programei Naţionale pentru disciplina religie la toate nivelurile educaţionale.

A fost ales, de către preoţii Protopopiatului Bistriţa, deputat în Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Vadului Feleacului şi Clujului, în mai multe legislaturi consecutive, funcţionând în Comisia de cultură şi învăţământ.  

Potrivit noului Statut al  B.O.R. care stipulează că o persoană nu poate deţine această demnitate decât pe parcursul a două legislaturi, I.P.S. Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei i-a acordat în mod excepţional statutul de „Membru de onoare” al acestei înalte instituţii eclesiale, prin decizia chiriarhală nr. 2642 din 3 iunie 2014, alături de doi academicieni, un profesor universitar şi un avocat.

Iată cum îl descrie Î.P.S. Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei al Clujului, Sălajului şi Maramureşului pe părintele Nicolae Feier:

„Un iconom al tainelor lui Dumnezeu. Părintele prof. Nicolae Feier este un om profund, intelectual rafinat, preocupat de multe lucruri frumoase. Îl pasionează Istoria Bisericii Române şi multe aspecte ale zbuciumatei vieţi transilvane din veacurile trecute. Dar, preot fiind, îl pasionează teologia în general şi teologia liturgică în special”.

Augustin Zegrean, fost președinte al Curţii Constituţionale a României:

„În existența unei comunităţi şi a unei naţiuni sunt esenţiale reperele spirituale, culturale, civice, atât în epoci binecuvântate, cât și în vremuri de restrişte. Pentru comunitatea bistriţeană, părintele Nicolae Feier este un astfel de reper cu valoare multiplă. Odată cu venirea domniei sale în municipiul Bistriţa, eveniment petrecut cu mai bine de douăzeci de ani în urmă, s-a înregistrat o schimbare benefică pe toate coordonatele spirituale, iar efectele acesteia s-au extins dincolo de hotarele judeţene, fapt confirmat prin recunoaşterea calităţilor sale intelectuale şi scriitoriceşti la nivel naţional.

În personalitatea părintelui Nicolae Feier coabitează perfect cultura cu spiritualitatea, simţul civic cu cel militant pentru afirmarea valorilor naţionale.

Apreciem în mod deosebit preocuparea preotului şi istoricului Nicolae Feier pentru istoria antică şi medievală a României, în special pentru istoria Transilvaniei. Se ştie că Transilvania are un destin istoric mai complicat, diferit de al celorlalte două principate româneşti, datorită poziţiei geografice şi desfăşurării evenimentelor. Pe de altă parte, există puţine documente în limba română pe acest subiect, istoricii fiind nevoiţi să recurgă la <izvoare> străine sau, mai simplu, să evite subiectul. În cazul părintelui Feier se poate vorbi de un mare curaj în abordarea unui astfel de subiect. Cu certitudine, curajul este susţinut de  capacitatea de a crea legături uimitoare între diferite documente, de a găsi în ele valorile ce ne definesc, de a lucra interdisciplinar şi, mai ales, susţinut de un adevărat patriotism.

Vârsta pe care o aniversează Nicolae Feier este optimă pentru un istoric preocupat să înţeleagă evenimentele şi să le analizeze din toate perspectivele posibile. Este vârsta maturităţii intelectuale, este vârsta la care un om de ştiinţă poate să aibă opinii personale, iar învăţătura pe care a acumulat-o îi dă dreptul să facă acest lucru cu rigurozitate şi înţelepciune.

Ca preot, Nicolae Feier e un continuator al Vlădicilor cărturari români din Transilvania care au ţinut trează conştiinţa ortodoxă şi naţională românească în acest teritoriu supus vitregiilor vremurilor.

Îi dorim părintelui Nicolae Feier sănătate şi viață lungă, să-şi poată continua şi desăvârşi opera.”

Dorel Cosma, președintele Uniunii Mondiale de Folclor, cetățean de onoare al Municipiului Bistrița:

„Personalitatea remarcantă a preotului profesor Nicolae Feier a depășit cu mult granițele județului și ale țării. Devenit reper cu multiple valori, viața distinsului preot profesor îmbină perfect spiritualitatea cu simțul civic și prețuirea valorilor naționale și universale. Despre partea scrisă ar fi nevoie poate de pagini întregi spre a comenta cele peste douăzeci de cărți unde-l regăsim pe cercetătorul și istoricul Nicolae Feier. Deschizător de drum în predarea religiei în școlile din Bistrița-Năsăud, fondator al Muzeului Protopopiatului Bistrițean, deputat în Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, autor al remarcabilului ansamblu monumental „Panteonul Bistriței” ridicat cu fonduri proprii, evidențierea Casinei Române din Bistrița, conferințe multiple, membru al Uniunii Ziariștilor din România, membru al Societății Scriitorilor Bistrițeni, sunt doar câteva din remarcabilele realizări ale distinsului preot profesor Nicolae Feier.”

Elena M. Cîmpan, coordonator al filialei „Răsunetul” a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România:

„Pentru activitatea sa deosebită, preotul cărturar Nicolae Feier este recompensat cu numeroase premii ce încununează o densă și prodigioasă activitate culturală și publicistică. Filiala noastră îl recomandă călduros pe preotul Nicolae Feier pentru a deveni cetățean de onoare al Bistriței, în continuarea unei bune tradiții, cu oameni de seamă ai acestor locuri.”

Menuț Maximinian, director al cotidianului „Răsunetul”:

„Implicat în viața religioasă și culturală a urbei noastre, Cetățean de onoare al comunei natale – Mărișelu, deținător de premii și medalii în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii, părintele profesor Nicolae Feier, prin prezența sa, a fost un adevărat ambasador cultural și religios al orașului nostru. Biserica <Coroana> din Bistrița este una vie, în care vin mulțime de credincioși pentru a asculta cuvântul de învățătură al părintelui Feier. Considerăm că, alături de numele din galeria Cetățenilor de onoare ai Bistriței, un loc aparte îl are și părintele profesor Nicolae Feier, despre care putem afirma că este personalitatea ce s-a ocupat, prin cărțile editate, de apărarea valorilor străbune.

”Acordarea titlului de Cetățean de onoare părintelui profesor Nicolae Feier este un gest firesc de încununare a activității religioase și culturale pentru un om care toată viața a slujit neamul românesc”, se mai arată în proiectul de hotărâre care va fi dezbătut de consilierii locali ai municipiului Bistrița.