Consiliul Județean Bistrița-Năsăud a recepționat, marți, lucrările de restaurare a unei clădiri de pe Bulevardul Independenței din municipiul Bistrița, imobil care va adăposti Casa Colecțiilor și a Documentelor de Patrimoniu. Valoarea totală a investiției s-a ridicat la circa 8,5 milioane lei, finanțarea fiind asigurată din bugetul propriu al Consiliului Județean Bistrița-Năsăud.
”Recepționăm astăzi un obiectiv care cred că va deveni și un punct de atracție turistică pentru municipiul Bistrița și județul nostru. Această clădire a fost construită în 1912, are peste 100 de ani. Chiar dacă momentan nu este clădire monument-istoric, noi vom începe să facem demersuri pentru a o include pe lista monumentelor-istorice. (…) Au existat foarte mulți oameni de cultură care au dorit să doneze Bibliotecii Județene ”George Coșbuc” carte veche, manuscrise și opere de artă valoroase. Astfel, împreună cu colegii mei din Consiliul Județean, am luat această decizie de a căuta altă soluție pentru Casa Corpului Didactic care își desfășura activitatea aici și de a reabilita această clădiră foarte frumoasă, care la acea vreme se afla în avansat stadiu de degradare. Am căutat soluții de finanțare externă, dar nu am găsit și în cele din urmă am luat decizia de a finanța această investiție din bugetul propriu și cred că am făcut un lucru bun. Astăzi avem în spate o bijuterie arhitecturală și ne-am străduit, împreună cu specialiștii, să facem reabilitarea cât mai apropiată de varianta inițială a clădirii. Clădirea a fost restaurată și adusă cât mai aproape de aspectul original în ceea ce privește elementele decorative, picturile de pe suprafața fațadei, dar și coloristica pastelată recomandată în urma studiului stilistic și istoric. Sunt foarte fericit că putem reda publicului această clădire foarte importantă în care, în perioada 1924 – 1929, a trăit și fratele marelui poet Mihai Eminescu – Matei Eminescu”, a declarat Emil Radu Moldovan.
Președintele CJ Bistrița-Năsăud a menționat că în această clădire va funcționa Casa Colecțiilor și Documentelor de Patrimoniu și că va fi dată în administrarea Bibliotecii Județene ”George Coșbuc” Bistrița-Năsăud.
În interiorul imobilului au fost amenajate săli speciale pentru manuscrise, dactilograme și cărți și tot aici vor putea fi organizate evenimente culturale, prezentări, conferințe, lansări de carte și imobilul va avea și funcție muzeală și de arhivă.
Astfel, la demisol sunt amenajate două săli de lectură, biroul bibliotecarilor, sală patrimoniu, o cafenea cu acces direct din exterior, spații tehnice și un grup sanitar. Încăperile de la parterul clădirii au fost transformate în săli de expunere și de păstrare a colecțiilor speciale a donațiilor de manuscrise/ documente culturale/literare (sala George Coșbuc, sala Liviu Rebreanu, Sala Andrei Mureșanu/ Ion Pop Reteganul, sala Mihai Eminescu/Veronica Micle, Sala Nicolae Manolescu). La mansardă a fost amenajată o sală multifuncțională pentru evenimente culturale – prezentări, conferințe, lansări de carte, vizionări, colocvii, expoziții.
Pe fațada clădirii au fost realizate, de către pictorul Mirela Trăistaru, adevărate lucrări artistice.
În perioada următoare, Biblioteca Județeană Bistrița-Năsăud va muta în această clădire colecțiile, documentele și obiectele de valoare pe care le deține.
La rândul său, managerul Bibliotecii Județene Bistrița-Năsăud, Ioan Pintea, a spus: ”Eu mă bucur foarte tare că astăzi suntem privilegiați și Biblioteca Județeană se va extinde. Momentele acestea sunt de mulțumire și de felicitare. Cu toții suntem fericiți că vom avea o asemenea instituție aici, în Bistrița. Mulțumesc Consiliului Județean pentru că a gândit foarte bine atunci când a susținut această investiție”.
Managerul Ioan Pintea a menționat că Biblioteca Județeană ”George Coșbuc” are un fond de carte ”extrem de valoros și foarte bogat”.
”Deținem foarte multe cărți valoroase, o arhivă impresionantă. E foarte multă carte, în limba germană, maghiară, română. Sunt valori extraordinare. Pe lângă aceste valori pe care le vom aduce aici, avem și foarte multe manuscrise, dactilograme, cărți cu autograf, adică o bogăție culturală și literară de apreciat. Cireașa de pe tort este că am reușit să aducem de la Viena, unde trăiește o strănepoată a poetului George Coșbuc, pentru Casa Colecțiilor și a Documentelor de Patrimoniu, scrisori inedite și fotografii originale. Arhiva Nicolae Manolescu este toată aici. Avem autografe Martin Heidegger, cel mai mare filozof al secolului XX, autografe către Nicolae Manolescu. Lumea a aflat ce vrem să facem aici și foarte mulți intelectuali vor ca bibliotecile lor să ajungă aici. Va fi o instituție în care tot ce expunem noi se va pitea vizita și cerceta. Casa Colecțiilor și a Documentelor de Patrimoniu va fi nu doar un punct de cercetare, ci și un punct turistic foarte important pentru Bistrița”, a mai spus Ioan Pintea.
Investiția a fost apreciată și de prefectul județului Bistrița-Năsăud, Teofil Cioarbă, care a felicitat administrația județeană pentru implicare. ”Sunt mândru că avem o astfel de clădire în județul Bistrița-Năsăud și sper ca toată lumea care o să intre în acest imobil să fie mândră că avem o administrație județeană performantă”, a spus Teofil Cioarbă.
Președintele Consiliului Județean Bistrița Năsăud, Emil Radu Moldovan, a mai completat că inaugurarea Casei Colecțiilor și a Documentelor de Patrimoniu va avea loc pe 14 noiembrie.
Cultura a rămas pe locul doi, întotdeauna.
La omul sărac, nici boii nu trag. In anul 2013 mutarea Bibliotecii Judetene in clădirea fostei sucursale a BNR de pe strada Odobescu a fost o eroare. După cum se stie, Înalt Prea Sfinţitul Bartolomeu Anania, un mare iubitor al meleagurilor bistritene ar fi vrut ca la Bistriţa să funcţioneze un muzeu de artă religioasă. De altfel, el a intervenit pe lângă reprezentanţii BNR să cedeze Consiliului Judeţean clădirea de pe strada Alexandru Odobescu unde urma să fie amenajat muzeul de artă religioasă. Muzeul urma să aibă un caracter ecumenic, pentru a atrage un numar mare de turisti de diferite confesiuni. Operatiunile de restaurare a cladirii fostei filiale a BNR cu destinatia de muzeu au fost facute in perioada 2009-2012, in mandatul de presedinte al Consiliului Judetean a lui Liviu Rusu, prilej cu care au fost adaugate pe fatada estica din spatele clădirii doua galerii de sticlă, la parter si etaj, mărind astfel spatiul expozitional al viitorului muzeu. După ce totul a fost gata, Radu Moldovan care nu are nici un merit in reabilitarea vechiului sediu al BNR filiala Bistrita a schimbat destinatia clădirii. El a venit la de-a gata, clădirea proaspăt reabilitată fiind atribuita Bibliotecii Judetene, in ciuda spatiului insuficient pentru a gazdui toate functiunile unei biblioteci publice.
Astfel, la nici un an de la mutarea bibliotecii, s-a mai construit o anexa inghesuită in curtea fostului sediu al BCR, pentru a suplini lipsa de spatiu. Nici măcar nu i-a dus capul pentru a realiza si o pasarela la nivelul etajului care sa faca legatura intre cele doua corpuri de cladire, asa cum exista la Biblioteca Centrala Universitara din Cluj, pentru a crea o legatură functională a intregului ansamblu. Iată că acum din nou biblioteca se confruntă cu lipsa de spatiu, ceea ce impune mutarea unor colectii de carte veche in clădirea de pe bulevardul Independentei, proaspăt reabilitată.
Asta inseamnă să mergi pe minima rezistentă si să nu faci o construcţie nouă, conform cerintelor unei biblioteci de secol XXI, la standarde europene. Cu atat mai mult cu cat exista la vremea respectiva un studiu de fezabilitate început în anii trecuţi pe baza caruia s-a trecut la întocmirea proiectului ce a costat 300 mii lei. De asemenea s-a trecut la elucidarea jurisdicţiei terenului de construcţie din str. Alba Iulia, unde urma sa fie construită noua bibliotecă, unde să fie găzduite toate colectiile si functionalitătile. Dar iata că, după binecunoscutul proverb romanesc “doi incarcă, doi descarcă”, orasul Bistrita a rămas cu o bibliotecă publică împrăstiată prin tot orasul, dar si fără un muzeu de artă sacră unic in zonă, având in vedere că Protopopiatul Ortodox Bistrița dispune de un număr important de icoane românești din secolele XVII-XX, printre cele mai importante colecții din Transilvania. De aceea, a devenit o necesitate amenajarea la Bistrita a unui muzeu de artă religioasă, pentru punerea în valoare a patrimoniului religios local, eventual chiar in cladirea protopopiatului unde a functionat o lungă perioadă de timp Muzeul Judetean. Ar fi si un gest de cinstire a memoriei Inaltului prelat vrednic de pomenire, iar muzeul de artă sacră de la Bistrita ar trebui să poarte numele „Mitropolitul Bartolomeu Anania”.