În cadrul proiectului ”Cetatea Medievală Bistrița” – Restaurarea fragmentelor zidului de incintă și a Turnului Dogarilor, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud a desfășurat în luna iunie o serie de cercetări arheologice preventive care au dus la o descoperire importantă: un bastion circular de mari dimensiuni, datat în secolul al XVI-lea, a fost identificat în imediata apropiere a Turnului Dogarilor (Fassbinderturm).
”Acesta era amplasat pe latura vestică a turnului, în actuala zonă de acces spre parc și a fost realizat în secolul al XVI-lea. Acest element suplimentar de fortificare a fost construit datorită perimetrului vechii mănăstiri dominicane care nu permitea un aliniament drept între Poarta Ungurească și Turnul Dogarilor. Bastionul constituia astfel un intrând spre râul Bistrița cu rol strategic în blocarea accesului spre latura sudică a cetății. Acesta avea o lungime de circa 21 m și o lațime de 3 m. De la metrul 19 acesta începe să se îngusteze și să continue în semicerc sub gardul pasajului. Înălțimea acestuia păstrată ajunge la metrul 15 la înălțimea maximă de 160 cm”, precizează Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud.
Din păcate, cercetările au relevat și degradarea severă a zidăriei bastionului, afectată de o rețea de cabluri electrice care au distrus partea interioară a acestuia.
Tot în zonă a fost identificat și un șanț timpuriu, lat de circa 3,5 metri și adânc de 3 metri, care ar data din prima fază de fortificare a cetății, când aceasta era înconjurată doar de o palisadă de lemn.
Descoperirea completează imaginea fortificațiilor medievale ale Bistriței, din care astăzi s-au păstrat doar fragmente izolate.
”Zidul vechii cetați medievale a Bistriței a inclus de-a lungul timpului și un bastion pe latura de sud a incintei, un domus bombardii ridicat la 1521, cu o platformă pentru instalarea tunurilor; unul situat pe latura de est a cetății, aflat lânga Poarta Lemnelor. După mijlocul secolului al XIX-lea întreținerea fortificației a devenit tot mai costisitoare și dificilă, iar nevoile de modernizare erau îngrădite de zidăria orașului medieval. Astfel că dupa 1868 începe demantelarea zidurilor, iar pe latura sudică, în locul vechilor eleșteie, se amenajează între anii 1894 – 1895, Parcul orașului. Ulterior, peste sistemul de fortificație medieval se ridică o serie de construcții de utilitate publică: Gewerbervereinul, grădinița, case de locuit, etc. Din păcate ruinele fostei cetăți medievale devin doar martori păstrați pe porțiuni izolate ce amintesc de grandoarea acesteia, singurele care mai pot surprinde și identifica poveștile uitate ale Cetății Bistriței fiind cercetările arheologice”, mai precizează Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud.
Cercetările arheologice continuă în zonă, oferind speranța unor noi descoperiri relevante pentru istoria orașului.