În cazul Cristian Pomohaci mulți anticipau că vor fi create mari probleme. Păstorul fără turmă era protejat la nivel înalt și a profitat de lipsa de bărbăție a unor purtători de mitră din Sinod!

După moartea lui Bartolomeu, Pomohaci a început ascensiunea fulminantă pe o piață folclorică unde lipsesc valorile. Și asta NU că ar fi Pomohaci nu știu ce valoare, dar era atent la unele detalii ( avea orchestră bună, deci NU cânta pe orgă), avea un limbaj arhaic, straie autentice și față de cântăreții de nunți era o țâră mai aparte. Desigur, l-a ajutat enorm statutul de preot, prin care dezarma auditoriul. La fiecare eveniment, Pomohaci se afișa cu ierarhi, preoți, primari, parlamentari.

Biserica Ortodoxă primește o lovitură de imagine pentru că nu a reacționat la timp, deși Pomohaci trebuia exclus demult. Pe argumente canonice! Greu de înțeles de ce Înaltul Andrei NU s-a impus la momentul potrivit, deoarece îl avea pe Pomohaci în subordine-directă și vedea cum vlăstarul trage spre bălării. Ulterior, Irineu Bistrițeanul succesorul lui Andreicuț la scaunul de ierarh de Alba Iulia a avut câteva tentative dar a ezitat prea mult. Și pe lumea asta plătește! Ca să NU plătească „dincolo”, cum zice-n Fapte: ” Drept aceea, luaţi aminte de voi înşivă şi de toată turma întru care Duhul Sfânt v-a pus pe voi episcopi, ca să păstraţi Biserica lui Dumnezeu, pe care a câştigat-o cu însuşi sângele Său.”

Gol pe dinăuntru și fără mari profunzimi, Pomohaci era ușor de citit că-i genul care le amestecă de le zăpăcește. Cine-i curios poate vedea predicile de pe youtube și analiza mesajul transmis de Pomohaci. Slăbuț de tot, dar cu elemente de senzațional atent-alese pentru a seduce și agăța clienții de un anumit nivel.

Divorțat, urca pe scenă când clericii erau în Post, ghicea, invita sectanții să țină predici în Biserică și avea o serie de alte abateri. E mai grav că sub masca milosteniei, Pomohaci a creat un sistem de racolat copii de prin Orfelinate sau din familii destrămate care erau crescuți la Moșuni și în care preotul a investit, în sensul că pe câțiva dintre ei i-a ajutat să facă școală și să ajungă oameni. Săracii de ei, numai în sufletul lor să nu fii… ce-o fi văzut și ei prin ocol pe la Moșuni.

Toată „mitra” știa de orientarea sexuală a lui Pomohaci, dar a tăcut! Vă dați seama cam pe cine au tolerat marii ierarhi. Cu siguranță or mai fi astfel de cazuri în diverse parohii din întreaga țară, de preoți care deschid pravila, sunt divorțați și încă slujesc, au amante sau fac alte năzbâtii. Odată cu acest caz, cade anatema și asupra acestor cazuri tolerate de capii Bisericii. Deși e greu de înțeles de ce bărbații în negru se agață de sutană cu disperare, în loc să fie liberi fără patrafir.

În căutarea senzaționalului, credincioșii apelează la tot-felul-de Pomohaci, popi din Bonț, de pe Bârgaie, din Zoreni care au puteri, har, „scot dracii”, „parcă se uită prin tine”, „ai zice că-s din lumea aialaltă”. Cătătorii de popi cu har vor afla purtători de sutană care îi îmbârligă și îi distrug sufletește. Analfabeții care au auzit 2-3 cuvinte spuse în șoaptă, gen: molitftele Sfântului Vasile cel Mare, pravila deschisă la miezul nopții ori au impresia că li se fac vrăji, li-s legate cununiile sau alte povești băbești, cad în păienjenișul popilor lăudați. Care mai apoi îi devorează sufletește și material.

Cam ăsta-i credinciosul cu care au de-a face popii cu har la ban. Bieții de ei, de preoți mai ales: ce să știe ei de suflet, de patimi și de vindecare… când ei orbecăie în întuneric, mânați de pofte și mânii. Doar licărirea banului îi mai face să trăsară pe sacerdoții făr’ de liturghie.

În cazul Pomohaci, s-a creat o isterie, cum e în cazul tuturor sectelor: au apărut jurnaliști care vorbesc fără să aibă proprietatea termenilor, fanatici fără discernământ și laolaltă demonstrează că mediocritatea e cam la tot pasul: în credință, în opinie și în judecată, deopotrivă. Dacă s-a enerva Pomohaci și ar ieși public, mai-mai că l-ar crede o mare parte din cei care acum stau cu piatra-n mână!

Despre ierarhi… (se știu ei care) vor da seamă toți, pe rând… pentru că au putut și au tăcut. Ca să NU deranjeze, să NU smintească sau să NU judece pe cel căzut în păcat! FALS! Pentru Adevăr trebuia ca toți să fie sabie și să-l oprească la vreme pe Pomohaci… pentru că se știa de apucăturile sale.

Din toate pozițiile, Biserica Ortodoxă e lovită și suferă cumplit la capitolul imagine. Mai mult ca niciodată, în aste vremuri se cerne grâul de neghină. Acestea și mai mari decât acestea vom vedea, dar să NU uităm că Biserica încă are luminători ce NU vor gloria lumii și l-or vântura pe Pomohaci de NU se vede! Ducă-se unde s-o duce!

„… și porţile iadului nu o vor birui!”