Greva anunțată la nivel național de Sindicatul Național al Salariaților Comunelor și Orașelor din România nu afectează Primăria Bistrița.
”Primăria Municipiului Bistrița nu intră și nu va intra în grevă. Activitățile de relații cu publicul nu sunt afectate întrucât toate activitățile din instituția noastră se desfășoară în condiții normale”, au transmis reprezentanții municipalității.
Sindicatul Național al Salariaților Comunelor și Orașelor din România a anunțat că, la nivel național, angajații din primării au declanșat, începând de vineri, 29 august, greva, ca formă de protest față de al doilea pachet de măsuri anunțat de Guvern. Protestul este pe termen nedeterminat.
Coaliția de guvernare a decis ca pachetul al doilea de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar să fie împărţit în 5 pacheţele mai mici, pentru a putea trece mai uşor de CCR. S-a ajuns astfel la separarea măsurilor fiscale de aşazisele reforme, după cum urmează:
1. Măsuri de fiscalitate şi insolvenţă (Ex. cresterea impozitului pe proprietate);
2. Reforma administrației locale;
3. Reforma companiilor de stat (guvernanța corporativă);
4. Reforma în domeniul sănătății;
5. Reforma pensiilor speciale.
Revenind la reforma administrației locale care a determinat declanșarea grevei pe termen nelimitat a salariaților din primăriile comunelor și ale orașelor mici, trebuie spus că reducerea numărului de posturi nu înseamnă reformă administrativă.
Pentru asta e necesară o reformă administrativ-teritorială autentică . In acest sens există depus la parlament un proiect de lege privind reorganizare administrativ-teritorială a României pe structura regiunilor de dezvoltare:
(Vezi: https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganizarea-teritoriala.pdf)
Asadar, reforma administrativ-teritorială a devenit o necesitate si aceasta se poate face foarte simplu fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică în care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
Prin reducerea numărului de judete s-ar reduce automat si numărul de prefecturi si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București.
Uniunea Europeană a creat un sistem de clasificare comun al unităților teritoriale din țările membre denumit NUTS (Nomenclature of territorial units for statistics), având drept scop realizarea de analize socioeconomice în cadrul regiunilor, cât și pentru încadrarea intervențiilor în contextul politicii de coeziune a UE.
Nivelul NUTS căruia îi aparține o unitate administrativă este stabilit pe baza numărului de locuitori si anume:
-NUTS 1: Minim 3 milioane; Maxim 7 milioane;
-NUTS 2: Minim 800.000 ; Maxim 3 milioane, echivalent cu regiunile de dezvoltare ;
-NUTS 3: Minim 150.000 ; Maxim 800.000, echivalent cu actualele județe de la noi ;
De asemenea, in România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an.
Si aici e nevoie de o comasare a satelor astfel încât să rezulte comune cu minimum 5000 de locuitori capabile să-si asigure cheltuielile de functionare din bugete proprii.
In concluzie, e nevoie de o reformă administrativ-teritorială care să asigure dezvoltarea economico- socială a țării pe o bază sustenabilă.
(Vezi si: https://propolitica.ro/2025/06/30/sinteze-o-reforma-administrativ-teritoriala-care-sa-asigure-dezvoltarea-economica-si-sociala-a-tarii-pe-o-baza-sustenabila-este-obligatorie/)
PS. Primăria Bistrița nu intră și nu va intra în grevă! Dar va pune noi poveri pe spatele bistritenilor prin cresterea impozitului pe proprietate.