La praznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului, vineri, 21 noiembrie 2025, Preasfințitul Părinte Samuel Bistrițeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, a slujit la Biserica ”Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” din municipiul Bistrița, cu prilejul hramului.

De la ora 10:00, în biserica de la Coroana – cel mai vechi monument istoric din Bistrița, datând din secolul al XIII-lea – ierarhul a oficiat Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor numeros de clerici. A fost un moment cu totul aparte pentru comunitatea bistrițeană, aceasta fiind prima Sfântă Liturghie săvârșită de Preasfinția Sa în municipiul Bistrița după alegerea ca Episcop-vicar.

Din soborul slujitor au făcut parte: Pr. Cornel Coprean, consilierul cultural al Arhiepiscopiei Clujului; Pr. Ioan Marius Pintican, protopopul de Bistrița și parohul bisericii; Pr. Alexandru Vidican, fost protopop al Bistriței; Pr. Nicolae Feier (Parohia „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”); Pr. Vasile Beni (Parohia „Pogorârea Duhului Sfânt”), precum și alți preoți invitați.

Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corala Bisericii „Coroana”, dirijată de prof. Rozalia Fucă-Tomescu.

După citirea Sfintei Evanghelii, Preasfințitul Samuel Bistrițeanul a rostit un cuvânt de învățătură în care a explicat temeiurile praznicului și rolul Maicii Domnului în iconomia mântuirii.

Ierarhul a vorbit, în cuvântul său de învățătură, despre temeiurile praznicului și despre modul în care Biserica a păstrat tradiția Intrării în templu a Maicii Domnului, subliniind asemănarea dintre rugăciunile părinților Ioachim și Ana și cele ale dreptei Ana, mama prorocului Samuel.

 ”Nu găsim scris în Evanghelie ceva despre Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, pentru că toate Evangheliile au un caracter cristocentric, adică se axează doar pe persoana Mântuitorului și pe lucrarea Sa mântuitoare. Și atunci, de unde știm să sărbătorim acest eveniment? Din scrieri precum Protoevanghelia lui Iacob, care relatează cel mai clar despre intrarea Fecioarei în templu.

Știți, Maica Domnului a fost rodul unor rugăciuni îndelungate făcute de părinții ei, drepții Ioachim și Ana, care cereau de la Dumnezeu măcar un copil. Și după îndelungă rugăciune și așteptare, Dumnezeu le-a dăruit-o pe cea care avea să devină Maica Mântuitorului. Iar ei, atunci când s-au rugat, au și făgăduit că pruncul dăruit de Dumnezeu va fi închinat Domnului.

Acest fapt se aseamănă foarte mult cu ce găsim în Cartea întâi a Regilor, la părinții prorocului Samuel. Mama lui, dreapta Ana, se ruga cu durere, cu toată ființa. Spune Scriptura că marele preot Eli o privea și vedea cum i se mișcă doar buzele, fără să audă vreun cuvânt. Pe vremea aceea oamenii nu se rugau în tăcere, ci cu voce tare. Și el a crezut că nu e în ordine cu ea, dar ea i-a spus: «Domnul meu, eu m-am rugat din durerea inimii mele». Aceasta este, am putea spune, prima rugăciune a inimii. Iar Dumnezeu i-a împlinit cererea, dându-i pe prorocul Samuel, pe care apoi l-au dus la templu, închinându-l Domnului.”

Preasfințitul Samuel a mai evidențiat și importanța teologică a Maicii Domnului:

”Ea a ajuns să fie Maica Pâinii Vieții, pentru că Fiul pe care L-a născut este și Cuvântul lui Dumnezeu, și Pâinea cea vie care se coboară din cer. Noi ne împărtășim cu Trupul și cu Sângele Domnului Hristos, iar El și-a luat trup din pântecele ei. Ea, care a fost hrănită de îngeri cu pâine cerească, devine Maica Pâinii Vieții.”

La final, părintele protopop Ioan Marius Pintican a mulțumit ierarhului pentru binecuvântare și pentru prima sa vizită liturgică la această parohie. În semn de prețuire, Preasfințitul Părinte Samuel Bistrițeanul a primit o icoană cu Maica Domnului.

Slujba de hram s-a desfășurat în prezența unui număr mare de credincioși, precum și a oficialităților locale și județene. Au participat: președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Emil Radu Moldovan; prefectul județului, Teofil Cioarbă; primarul municipiului Bistrița, Gabriel Lazany; viceprimarul Ștefania Stere, alături de alți invitați.

Istoricul Bisericii

Biserica de la Coroana, cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, situată în Piața Unirii nr. 9, este cel mai vechi monument istoric din Bistrița (secolul al XIII-lea). Sfântul lăcaș a fost ridicat în jurul anilor 1270–1280, în stil gotic timpuriu, fiind supus de-a lungul vremii mai multor reparații și transformări.

Între anii 1518–1520, sub conducerea maistrului Sigismund, edificiul a fost remodelat în stil gotic târziu, ulterior cunoscând adăugiri în stil baroc. Ultima resfințire din perioada comunistă a avut loc în 1988, fiind săvârșită de vrednicii de pomenire Arhiepiscopul Teofil Herineanu și Arhiepiscopul Justinian Chira.

Denumirea de „Coroana” provine din perioada în care biserica s-a aflat în proprietatea Coroanei Habsburgice, fiind folosită drept biserică militară.

În prezent, aici își desfășoară activitatea trei parohii: Parohia „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, avându-l ca paroh pe preotul Ioan Marius Pintican, protopopul de Bistrița; Parohia „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, păstorită de preotul paroh Nicolae Feier; Parohia „Pogorârea Duhului Sfânt”, avându-l ca paroh pe preotul Vasile Beni.

Parohiile administrează și casa parohială „Cășina Română”, construită în 1680, monument istoric în care funcționează astăzi Protopopiatul Ortodox Bistrița.

În curtea bisericii se află monumentul „Panteonul Bistriței”, închinat sfinților, eroilor și personalităților marcante ale județului Bistrița-Năsăud.

Din anul 2017, lăcașul a intrat într-un amplu proces de conservare și renovare, atât la interior, cât și la exterior. La praznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie 2019, Biserica de la Coroana a fost resfințită de trei ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române: Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, și Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii.

Text: Viorica Văscu și Marian Șomlea

Foto: Marin Ecedi