La sediul Agenției de Gospodărire a Apelor au avut loc discuții aprinse pe tema modernizării BARAJULUI de la Colibița și a cursului de apă Bistrița Ardeleană! Proiectul „Mărirea gradului de siguranţă a acumulării Colibiţa” a fost la faza de dezbatere publică, etapă la care au participat reprezentanți ai societății civile, ai Prefecturii, ai instituțiilor de mediu implicate în proiect. În aceeași zi (12 octombrie) dezbaterea a avut loc la Bistrița Bârgăului!
BARAJUL de la Colibița este SIGUR, dar depășit! Se pregătește un proiect de modernizare în valoare de 25 MILIOANE de euro: 15 MILIOANE pentru BARAJ și 10 MILIOANE pentru reabilitarea albiei râului, pe 57 de kilometri!
Expertul în hidrologie Costel Sofronie a susținut o prelegere și a prezentat avantajele accesării finanțării europene prin care s-ar moderniza barajul de la Colibița și malurile râului Bistrița, pe o lungime de 57 de kilometri. Implementarea acestui proiect implică accesarea unei finanțări de 25 de MILIOANE de euro, bani din care s-ar reabilita barajul de la Colibița, s-ar moderniza echipamentele și de asemenea s-ar putea amenaja malurile râurilor.
Agenția pentru Protecția Mediului decide în cazul de față în ce condiții va elibera avizele necesare accesării finanțării europene. Asta deoarece lucrarea este una deosebit de complexă deoarece se desfășoară în SITUL Cușma (obligat la conservarea a 12 habitate si 15 specii). La ora actuală există un studiu de fezabilitate care a primit aviz negativ pentru refacerea malurilor râului, deoarece lucrările în albia râurilor sunt TOTAL INTERZISE. În consecință, Studiul de fezabilitate va fi refăcut pentru a se putea obține aviz de mediu.
Ce spun biologii și DE CE există riscul ca județul să piardă 10 MILIOANE de euro! Excavările în albia râului sunt INTERZISE și au impact negativ asupra speciilor protejate!
Amenajarea albiei și a maurilor râurilor este estimată la 10 milioane de euro! Agenția pentru Mediu împreună cu biologii implicați în acest proiect s-au luptat pentru respectarea legislației pe mediu, care interzic lucrări în albie, deoarece modifică habitatele speciilor protejate.
Ȋn Studiul de Evaluare Adecvată elaborat de SC GREENVIRO SRL din Cluj Napoca pe baza studiului de fezabilitate se prezintă pe larg impactul generat, în fiecare “zonă de interes”, prin realizarea lucrărilor de amenajare a celor două albii asupra habitatelor şi speciilor caracteristice sitului ROSCI0051 Cuşma. Ȋn continuare, va fi prezentată o sinteză a impactului generat prin realizarea lucrărilor asupra diferitelor componente ale biodiversităţii, aşa cum rezultă din acest studiu.
Lucrările de amenajare a albiilor vor genera un impact negativ semnificativ asupra tuturor populaţiilor piscicole, inclusiv a celor două specii de interes comunitar (Barbus meridionalis, Cottus gobio) din următoarele considerente:
– realizarea lucrărilor de recalibrare/decolmatare a albiilor vor conduce la pierderea unor habitate ideale de hrănire, reproducere şi odihnă ale acestora;
– se menţionează faptul că prin măsura 56/C01.01 din PM-ROSCI0051Cuşma este „interzisă extragerea de nisip şi pietriş din albia minoră a cursurilor de apă în zona de distribuţie a speciilor protejate”
– prin defrişarea vegetaţiei, în vederea executării consolidărilor de mal, se va reduce efectul de umbrire a albiei râului, conducând implicit la o creştere a temperaturii apei şi la scăderea cantităţii de oxigen dizolvat cu impact negativ atât asupra ihtiofaunei cât şi asupra bazei trofice a acestora; S.C. ISPH Project Development S.A. Cod documentaţie: 5775.10533.DSA 3.2016 pag 45 Seria de actualizare: 0
Mărirea gradului de siguranţă a acumulării Colibiţa, jud. Bistriţa – Năsăud Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului (inclusiv concluziile Studiului de Evaluare Adecvată):
– realizarea pragurilor de cădere va avea drept consecinţă întreruperea conectivităţii longitudinale a râului;
– realizarea pragurilor de reţinere a aluviunilor va avea drept consecinţă întreruperea conectivităţii longitudinale a râului şi va împiedica transportul aluviunilor în aval;
– realizarea digurilor de apărare împotriva inundațiilor vor avea drept consecinţă întreruperea conectivităţii laterale a râului; Ȋn ceea ce priveşte pragurile de fund, realizarea acestora va genera un impact negativ nesemnificativ asupra tuturor populaţiilor piscicole în cazul în care se vor executa, aşa cum este prevăzut în proiect: exclusiv din anrocamente, cu utilizarea betonului doar la realizarea patului de fundare.
Scurt istoric:
– Începerea constructiei barajului: 1976,
– Punere în functiune: etapizat din 1982:
– punere în functiune partială: 1 decembrie 1982.
– echipamente: 1982.
– constructii hidrotehnice, prize, galerii, masca de etansare: 1993,
– Lucrări în functiune mai vechi 30 de ani.
– Componente cu perioada normată de exploatare depășită:
– echipamente HEM, instalatii electrice, AMC: 30 ani
– masca asfaltică: 20 ani.
Ce lucrări sunt propuse la BARAJUL de la Colibița!
Lucrari de constructii-montaj (C+M):
– Acoperire masca amonte baraj (23.400 mp) cu un blindaj impermeabil;
– Impermeabilizare rosturi neetanse, refacere instalatii ventilatie/ electrice la galeria de injectii si drenaj;
– Stabilizare versanti printr-o perdea vegetativa;
– Interventii echipamente (mecanice si electrice) si instalatii la casa golirii de fund/semifund si galeriile de acces;
– Realizare sistem AMC pentru barajul Colibita (corelat cu Programul WATMAN);
– Interventii arhitectura/instalatii la casa barajistului;
– Inlocuire grup electrogen.
Costel Sofronie, specialist HIDROLOG: „Susținem lucrările pe albia râului! Lucrarea asta o facem pentru d-voastră! „
În urma vizitei consultantului susținem și lucrările de pe albie și am completat ieri și azi lucrările de pe albie, care stau într-un fir de păr… foarfeca e în mâna d-voastră care e în mâna d-voastră Eu stau în Cluj pe deal, pe mine nu mă inundă, lucrarea asta o facem pentru dumneavoastră, noi putem beneficia de investiții, dar mă doare că e o zonă frumoasă!” – a declarat Sofronie.
Discuții aprinse privind amenajarea albiei râurilor! Legislația „pe mediu” NU permite decolmatarea în albie și de aceea proiectul a suferit întârzieri! Lucrările pe maluri sunt estimate la 10 MILIOANE de euro!
Planul de management al custodelui ariei protejate Cușma interzice decolmatarea în albie și astfel mâlul NU poate fi excavat, deoarece sunt puse în pericol speciile de pești existente și sunt afectate habitatele.
„NU se poate face nimic. Împreună cu am ajuns la acest compromis în care s-a stabilit ce lucrări se pot face și să se respecte statutul.. Custodele de la Cușma a spus clar că planul lui de management interzice decolmatarea în albie. Este foarte bine precizat într-un plan de management probat de Ministerul Mediului. NU este o invenție a lui Greenviro ” – a declarat Ileana Popescu, membru în echipa care a realizat studiul de evaluare adecvată.
„Este obligatoriu să se repare, dar reparația lui va duce invariabil la efecte pe albie: prin golire, prin diferite acțiuni. Nu este vorba că se interzic lucrările în albie, dar nici să faci toate lucrările pe 51 de kilometri: NU se poate să le faci, în primul rând din cauza amplasamentului în arii protejate și cerințelor specifice pe specii… și în al doilea rând… nu sunt bani pentru așa ceva și oricum legislația europeană ne acționează pe infrigement. Nici Agenția NU o să dea acordul de mediu în cazul în care NU este respectată legislația europeană pe arii protejate. „a declarat Ileana Popescu, membru în GreenBiro.
Biologii fac LUMINĂ: „dacă NU se intervenea pe Studiul de Fezbilitate se intra pe infrigement și plăteam amenzi de 40.000 de euro pe zi!”
„Dacă e afectată integritatea sit-ului sau habitatul unei specii protejate, atunci NU poate fi dat acordat aviz de mediu pentru că se intră pe infrigement și România are 16 acțiuni pe infrigement, 16 MHC-uri în Făgăraș, Aici NU se intră pe infrigement se intră pe altceva, ca și la Cluj, cu deșeurile. Dacă proiectul NU s-ar fi redus în modul în care s-a redus în S.F-ul revizuit, atunci cu siguranță s-ar fi intrat și s-ar fi plătit amenzi de 30.000 – 40.000 de euro pe zi.” a spus Mihai Platon, specialist GreenViro.
Din 2015, proiectul cam bate pasul pe loc și există riscul să se piardă banii europeni: „Suntem la limită! Ar fi trebuit să ne așteptați cu flori și prăjituri! „
„Orice lucrare în plus care ne duce la vreo lucrare la albie: înseamnă NU se face acest proiect de amenajare a albiei. că NU se pune : oricum noi mergem cu proiectul de punere în siguranță a barajului . Și iarăși repet: la orice viitură o să vă spună că a fost un proiect , dar a fost blocat de bistrițeni, o să ne gândim la următorul exercițiu european! „ a completat Costel Sofronie, expert in constructii hidrotehnice si profesor la Universitatea Tehnica din Cluj.
„Noi suntem un colectiv care am stat ore în șir pe proiectul ăsta pentru a-l susține și poate de aceea suntem ușori agresivi… pentru că am făcut eforturi foarte mari ca să-l susținem să-l prezentăm la diferite părți care sunt implicate. Ne cerem scuze dacă suntem agresivi, dar credem că ar fi trebuit să ne întâmpinați cu flori și prăjitură, pentru că este un proiect unde voi sunteți beneficiarii” a completat Larisa Ilea, reprezentant al Administrației Bazinale Someș-Tisa.
Reprezentanții GreenViro au dat aviz negativ primului studiu de fezabilitate întocmit pentru lucrările de amenajare a albiei râurilor. Motivul lor: legislația interzice decolmatările în arii protejate. În plus de asta s-au identificat două specii noi de pește, iar intervențiile în albie generează un impact negativ semnificativ asupra populaţiilor piscicole.
Amenajarea râului Bistrița și a Bârgăului
Lucrări rămase după studiul de evaluare adecvată:
propuse / aprobate
– Defrișări…………………………………….3,15 / 2.50 ha
– Recalibrare albie…………………………11.900 /150 m
– Igienizare albie……………………………8.000 / 970 m
– Consolidări de maluri…………………. 9.590 /6.235m
– Lucrări de apărare………………………..8.435 /5.585m
– Praguri reținere aluviuni………………5 / – buc.
– Praguri de fund………………………………53 / 28 buc.
– Praguri cadere noi……………………..5 / – buc
– Reabilitare prag de cădere…………………..6 buc.
– Scări de pești…………………………………….9 buc.
– Acumulare nepermanentă Straja…..……1
Expertul în hidrologie Costel Sofronie a prezentat situația barajului de la Colibița și consideră că este ultra-necesară o astfel de investiție, care prevede modernizarea barajului și a echipamentelor.
Subprefectul Ciprian Ceclan, REVOLTAT pe legislația excesivă prin care NE faultăm între noi!
Subprefectul Ciprian Ceclan s-a arătat nemulțumit de necorelarea legislației și a colaborării instituționale, dr în special pe legile de mediu care, în opinia lui, blochează implemntarea unor proiecte de dezvoltare.
După cum s-a arătat în această documentaţie, reglementările tehnice în vigoare impun oricum golirea periodică a lacurilor de acumulare; având în vedere că în ţara noastră s-au mai executat astfel de lucrări şi în urma analizei efectuate s-a decis ca realizarea tuturor acestor lucrări de reabilitare să se execute într-o perioadă de timp de cca 6 luni de zile (martie/aprilie – septembrie/octombrie), timp în care lacul Colibiţa va fi menţinut la “uscat”.
În aceste condiţii, impactul negativ generat asupra ecosistemului acvatic din acumulare este unul în limite admisibile ce trebuie asumat. Ȋn ceea ce priveşte vegetaţia şi habitatele prezente în zona limitrofă a lacului Colibiţa, lucrările nu vor avea impact asupra acestora. Odată cu finalizarea lucrărilor, va fi posibilă asigurarea în permanenţă a debitului de servitute în albia Bistiţei Transilvane ceea ce evident va genera un impact pozitiv asupra biocenozelor acvatice existente (în special asupra diferitelor specii de peşti). Ȋn aceleaşi condiţii trebuie acceptate şi eventualele diminuări (doar pentru un sezon !!!) ale veniturilor din activitatea turistică din zonă.
Cum se va goli LACUL!
Dacă se accesează finanțarea europeană, lacul de la Colibița va începe din toamna anului 2018, iar până în primăvara anului 2019, lacul să fie golit treptat și să se facă lucrările până în toamnă. În 6 luni se execută lucrările, după care începerea treptată de umplere a lacului.
În condiţiile prevăzute în SF impactul generat asupra habitatelor/speciilor de peşti/mamifere/nevertebrate va fi unul negativ semnificativ. Prin aplicarea măsurilor de diminuare a impactului recomandate prin Studiul de Evaluare Adecvată, dar ţinând cont şi de “consideraţiile” menţionate la Cap 9 (Rezumat fără caracter tehnic) considerăm că este posibilă diminuarea impactului, aşa încât impactul negativ să fie unul în limite admisibile ce trebuie de asemenea asumat.
AVANTAJE ale investiției de 25 de MILIOANE de euro!
a) Mărirea gradului de siguranţă a acumulării/barajului Colibiţa
După cum s-a arătat de la bun început, golirea lacului va impune scoaterea din exploatare, pe o perioadă de minim 6 luni de zile a CHE Colibiţa, ceea ce va implica pierderi financiare pentru societatea comercială care o exploatează (Hidroelctrica SA). Reamintim faptul că odată cu finalizarea lucrărilor se va asigura un nou ciclu de viaţă amenajării hidrotehnice şi implicit eliminarea unui potenţial pericol la adresa localităţilor situate în aval de baraj din cauza nefuncţionării unora dintre echipamentele barajului. În perioada execuţiei lucrărilor, prin menţinerea lacului gol pe o perioadă de cca. 6 luni, este de aşteptat să se înregistreze o diminuare a numărului de turişti care vor veni să-şi petreacă concediile în zonă. Acest fapt ar putea conduce la o diminuare a veniturilor pensiunilor turistice existente în zonă pentru perioada respectivă în raport cu una similară din anii precedenţi; evident, această probabilă diminuare, trebuie evaluată prin raportare la numărul de turişti înregistraţi şi veniturile fiscalizate rezultate.
Lucrări de amenajare a albiilor au rol de apărare împotriva inundaţiilor:
– recalibrări albie, parapeţi, ziduri de sprijin, apărări de mal, stabilizare pat albie. Din păcate, după cum se poate constata, o parte dintre obiectivele acestui plan intră în contradicţie cu obiectivele Planului de Management al sitului de importanţă comunitară ROSCI0051 Cuşma şi al celor 9 arii naturale protejate de interes naţional incluse în sit. Dintre aceste contradicţii menţionăm câteva:
– recalibrarea albiei: asigură tranzitarea în bune condiţii a unor viituri;
– conduce la pierderea unor habitate de hrănire, reproducere, odihnă;
– realizarea diguri de apărare: apără de inundaţii terenuri agricole, păşuni (conf. HG 846/11.08.2010) și conduce la întreruperea conectivităţii laterale râului;
– realizarea pragurilor de captare : asigură rol rupere pantă / încărcare pompe priză alimentare cu apă /etc; – conduce la întreruperea conectivităţii longitudinale a râului; perioadă mai redusă de execuţie a lucrărilor: asigură costuri de investiţii normale; generează un impact negativ semnificativ asupra populaţiilor piscicole.
Opinia directorului de la Mediu!
„Nu vă supărați, eu sunt convins că există un echilibru în toate. Că asta a fost problema și a durat 2 ani și 3 luni și încă NU suntem cu proiectul ăsta aprobat. E un proiect foarte sensibil și trebuie să discutăm și știți foarte bine că până când NU ați venit la Agenția pentru Mediu, proiectul era blocat… deoarece concluziile studiului de evaluare adecvată NU permiteau parcurgerea mai departe…
Prin negocierile acestea pe care le-am făcut, cu d-voastră, cu custodele sitului Cușma care NU a un avizul custodelui.. mai are nelămuriri. Vom găsi un numitor comun și proiectul ăsta, cu bune și cu rele o să fie dus la capăt probabil și că o să fie benefic pentru județul nostru. Asta ne dorim cu toții dezvoltarea comunității, NU blocare ei, să ne modernizăm de aceea și Greenviro a spus punctul de vedere al specialistului din punct de vedere al biodiversității. Eu nu pot să-l ignor!” a declarat Sever Mureșan, directorul Agenției pentru Protecția Mediului BN.
Ce urmează! E grabă-MARE pe accesarea finanțării deoarece se bat mai mulți beneficiari pe banii europeni! În maxim un an TREBUIE semnată finanțarea, altfel e risc să fie pierduți banii.
În urma dezbaterii publice, procedural urmează pașii:
– aviz de la custodele SITULUI Cușma
– analiză în cadrul Comisiei Tehnice a Agenției pentru Protecția Mediului și redactarea documentației proiect de mediu ( 15 zile, proiectul este supus observațiilor și comentariilor, iar dacă NU există comentarii ș observații, ulterior se poate elibera avizul de mediu).
În ce privește proiectul acesta, încă din 2015 există dezbateri pe acest subiect, iar după 2 ani și jumătate factorii implicați au ajuns la un consens. Proiectul de Reabilitare a BARAJULUI și a malurilor râului (în valoare de 25 de milioane de euro) trebuie accesat în maxim un an de zile. E concurență mare în toată țara și e o luptă între mai mulți beneficiari pentru finanțările europene care sunt limitate și se aplică pe modelul primul venit, primul servit.