Zeci de taximetriști din Bistrița au protestat marți, timp de aproximativ o oră, împotriva firmelor de transport public alternativ. Protestatarii acuză aceste companii de ”concurență neloială” și solicită autorităților abrogarea ordonanței care reglementează acest tip de transport.
”Astăzi, activitatea taximetriei autorizate este periclitată în Bistrița, asta deoarece au mai apărut încă 200 de mașini care fac transport alternativ și care nu sunt autorizate conform legilor românești. Este o anormalitate. Legea taximetriei spune 4 la mia de locuitori. Noi avem aproximativ 380 de taxiuri în Bistrița, iar transportul alternativ a depășit deja 200 de unități, fără a avea nevoie de nicio aprobare de la Primărie, fără a avea casă de marcat, fără a avea angajare și toate celelalte dări spre stat. Unui taximetrist i se impun o serie de condiții. De exemplu, dacă eu vreau acum să îmi schimb mașina, trebuie să îmi iau o mașină cu o vechime sub cinci ani, pe când ceilalți se pot autoriza și cu mașini de 14 ani. Mai mult, ei nu au casă de marcat. Oricare taximetrist autorizat scoate seara raportul Z și acest raport se descarcă direct la Finanțe și se plătesc taxe după fiecare leu. În schimb, fiecare ban încasat de un șofer de la celelalte companii se duce în Estonia, Franța și Lituania. Banii nici nu trec prin trezoreria statului român. În plus, dacă locuiesc în Năsăud și am mașina înmatriculată la adresa de domiciliu, eu nu pot să fac taxi în Bistrița. Însă ei pot să facă acest lucru în Constanța, în Bistrița, chiar și cu o mașină înmatriculată în Harghita. Considerăm că aceștia au fost autorizați în baza unei ordonanțe de urgență incorecte și cerem abrogarea acestei ordonanțe – OUG 49/2019”, a spus Valer Bîgiu, președintele filialei județene a Camerei Naţionale a Taximetriştilor.
Sursa citată a menționat că de la apariția acestei variante de transport alternativ, comenzile taximetriștilor din Bistrița s-au redus cu circa 40-50 la sută. De aceea, taximetriștii trag un semnal de alarmă.
”Noi nu avem nimic cu șoferii acelor companii. Câștigă și ei o pâine în baza unei ordonanțe de urgență. Noi avem o problemă cu sistemul care a adoptat această ordonanță și care a permis acest tip de transport păgubos. Nimeni nu ia nimeni nicio măsură. Toți dau din umeri. Ne dorim ca prin acțiunea noastră să tragem un semnal de alarmă și cineva să se trezească. În caz contrar, transportatorii români vor muri încet și lent”, a adăugat Valer Bîgiu.
La protest au participat circa 50 de taximetriști. Aceștia s-au întâlnit în parcarea unui supermarket din municipiu și de acolo au pornit într-un marș de protest pe mai multe străzi din oraș.
Protestatarii au adăugat că scopul lor nu a fost de a îngreuna circulația rutieră în oraș, ci de a trage un semnal de alarmă față de modul în care firmele de ride-sharing activează pe piață.
După marș, o delegație compusă din mai mulți reprezentanți ai taximetriștilor a avut o întâlnire cu prefectul județului Bistrița-Năsăud,Teofil Cioarbă. Taximetriștii i-au înaintat un memoriu cu nemulțumirile și revendicările din acest domeniu.
Revendicările șoferilor de taxi vizează:
1. Respectarea OG49/2019 respectiv Legea 204/2019 și suspendarea avizului tehnic emis de către MCSI până la respectarea tuturor reglementărilor în vigoare existente în cuprinsul Legii 204/2019
2. Respectarea Art.6 din Legea 204/2019, derularea activităților comerciale de către operatorii platformelor prin entități fiscale înregistrate la ONRC.
3. Eliminarea din cuprinsul Art.13 Al.(2) Legea 204/2019, emiterea copiilor conforme exclusiv autoturismelor aflate în proprietatea operatorului de transport alternativ sau contract de leasing.
4. Interzicerea inscripționării autoturismelor care dețin copii conforme cu denumirea comercială a operatorilor de platforme, sau reglementarea la nivel local și încasarea taxelor de publicitate conform legii.
5. Respectarea recomandărilor Consiliului Concurenței legată de transparența modului de tarifare și eliminarea tarifului dinamic”.
Protestul de la Bistrița a făcut parte dintr-o acțiune națională, care s-a desfășurat în 30 de județe din țară.