Profesorul Florin Bojor a propus realizarea unui aeroport de mărfuri acum 1 an jumate , când a realizat un filmuleț în acest sens! Argumentul lui: o investiție MAJORĂ care ar conecta județul de Cluj și Mureș, orașe importante din Transilvania care dețin aeroporturi de pasageri.
Tocmai din acest considerent, pe Podirei ar fi ideal un aeroport de mărfuri, inexistent în România, momentan!
Postarea profesorului Florin Bojor:
Aeroportul de Mărfuri Bistrița-Năsăud la Podirei, nu la Budacu de Jos…
– mulţumiri publice –
Stimate domnule preşedinte Emil Radu Moldovan, vă mulţumesc frumos pentru că aţi luat în seamă cererea mea video publică din 7 iunie 2024 pentru a face în judeţul nostru un aeroport de mărfuri şi întreţinere de avioane. Sunt sigur că şi alte minţi luminate din jurul dumneavoastră v-au dat acest sfat, dar ca o propunere cetăţenească, adresată dvs. şi celorlalţi competitori la alegerile din acea vreme, să fie baza unui plan de dezvoltare e o noutate în relaţia dintre conducere şi simplii cetăţeni.
Nu mai insist asupra necesităţii unui astfel de aeroport, pentru că aţi explicat dumneavoastră mult mai bine decât aş putea eu să o fac. Totuşi, insist asupra locaţiei viitorului aeroport de mărfuri Bistrița-Năsăud, deoarece aceasta nu poate fi la Budacu de Jos, atâta timp cât noi avem şesul de la Podirei (comunele Şieu-Măgheruş şi Șieu-Odorhei).
În Cererea Video de atunci publicată pe Facebook justificam de ce şesul de la Podirei e locaţia ideală. Detaliez aici principalele puncte care arată de ce e mai bine la Podirei, decât la Budacu de Jos:
1. Cale ferată în vecinătatea aeroportului de mărfuri
Pe şesul de la Podirei trece magistrala feroviară 400 (Braşov – Ciceu – Deda – Dej – Baia Mare – Satu Mare). Tot aici, această magistrală se intersectează cu calea ferată 406 care duce la Luduş şi de acolo calea ferată 405 la Războieni, unde se face joncţiunea cu magistrala 300 (București Nord – Oradea – Budapesta Keleti (MÁV 101). Deci, avem efectiv un nod de cale ferată care este absolut necesar unui aeroport de mărfuri.
2. Drumul Clujului în vecinătatea aeroportului de mărfuri
Pe şesul de la Podirei trece drumul european E58. Chiar dacă cândva va fi pe aici şi o autostradă, totuşi e nevoie şi de legătura cu drumul naţional, adică drumul naţional DN 17 care trece pe aici.
3. Drumul Bucureştiului în vecinătatea aeroportului de mărfuri
În apropierea şesului de la Podirei trece drumul european E578, adică drumul naţional DN 15A care face legătura cu Târgu Mureş.
4. Apropierea de noua zonă industrială de la Sărăţel (TeraPlast) şi Business Park Bistriţa Sud de la Sărata
Prin aeroportul de la Podirei creşte utilitatea noii zone industriale a Bistriţei, care este întreptată spre Vest, unde exportăm, nu spre Est.
5. Apropierea de Cluj-Napoca
Seşul de la Podirei e mai aproape de Cluj decât şesul de la Budacu de Jos. Aeroportul de mărfuri BN va fi ca imagine sub brandul Aeroportului din Cluj-Napoca, după cum se întâmplă peste tot în lume. Astfel, în Spania găsim sub imaginea Aeroportului din Barcelona alte două aeroporturi: Barcelona Girona şi Barcelona Reus (a se vedea Ryanair.com).
6. Aeroportul de mărfuri şi pasageri în regim charter între Bistriţa şi Beclean
Seşul de la Podirei este între Bistriţa şi Beclean, adică între două oraşe principale unde ajung mult mai uşor tirurile cu mărfuri, transportul public cu muncitori la hangare şi turiştii la Băile Figa, decât peste dealuri la Budacu de Jos.
7. Lipsa unei rezervaţii naturale în zonă
Prezenţa Rezervaţiei Naturale “Laleaua Pestriţă” chiar lângă posibilul aeroport de la Budacu de Jos va aduce multe probleme întocmirii actelor şi va restrânge dezvoltarea economică.
Argumentele în favoarea Seşului de la Podirei sunt net superioare şi ar putea continua. NATO nu va aproba un aeroport de mărfuri – armament – soldaţi care să nu aibă conectare cu calea ferată deoarece tehnica militară se transportă în principal cu trenul. Mult succes în realizarea noului aeroport!
Prof. dr. Florin I. Bojor
Pe PODIREI se pune grau, malai si lucerna este cel mai bun cernoziom din judet.
Nu stricati agricultura si pamanturile bune pentru hrana ca vine vremea si este aici cand o sa va puta gura de foame si matele se vor lipi de sirea spinarii.
Nu veti manca nimic de la aterizarile si decolarile avioaanelor care vor face o galagie de nedescris pe toate satele de pe valea SIEULUI distrugand linistea ancestrala a locurilor.
Am tot scris acelasi text unde am vazut dicutii despre aeroport. O sa o fac si aici. Un aeroport este justificat economic când răspunde unei economii deja suficient de puternice, nu când este folosit ca promisiune de dezvoltare viitoare. A construi un aeroport fără cerere demonstrată înseamnă risc major de:
– subvenții permanente,
– infrastructură subutilizată,
– bani publici blocați decenii.
„Să nu gândim mic” este un mesaj atractiv. Dar gândirea responsabilă înseamnă să nu confundăm ambiția cu analiza economică.
Un aeroport nu este, prin definiție, un „instrument de dezvoltare”. El poate deveni unul doar dacă există deja sau poate fi demonstrată realist o cerere suficientă.
Din punct de vedere economic, un aeroport este justificat când:
1. Există cerere reală, nu potențial teoretic
– trafic anual estimat de minimum 300.000–500.000 pasageri sau volume cargo constante;
– bază economică activă (industrie, export, parcuri logistice, multinaționale, turism constant).
Fără această cerere, aeroportul devine un cost public permanent.
2. Zona nu este deja acoperită eficient de alte aeroporturi
Bistrița-Năsăud se află la 2–3 ore de:
– Cluj-Napoca (hub regional major),
– Târgu Mureș,
– Suceava.
În Europa, suprapunerea aeroporturilor la sub 150 km duce aproape întotdeauna la pierderi.
3. Costurile sunt sustenabile pe termen lung
– construcție: sute de milioane de euro;
– operare anuală: subvenții constante dacă traficul nu există;
– majoritatea aeroporturilor regionale din Europa nu sunt profitabile și trăiesc din bani publici.
4. Investitorii nu vin „pentru aeroport”, ci pentru piață și forță de muncă
Investițiile urmează:
– infrastructura rutieră și feroviară,
– resursa umană calificată,
– lanțurile logistice existente.
Un aeroport nu creează singur economie, ci doar o deservește.
5. Componenta cargo trebuie dovedită, nu declarată
Cargo aerian este extrem de selectiv:
– bunuri de mare valoare,
– volume mici, frecvente,
– clienți existenți.
Fără contracte ferme, „cargo” rămâne doar o etichetă din proiect.
Nu poate fi construit decât lângă Domeniul Transilvania și Crama Jelna!