Ca-n fiecare an, oficialitățile locale și județene au participat la Mica Unire, eveniment organizat în fața Bisericii de la Coroana!
După oficierea serviciului religios s-a depus o coroană de flori la statuia Domnitorului Al. Ioan Cuza și a avut loc defilarea Gărzii de Onoare.
Apoi, cei prezenți s-au prins în Hora Unirii și au jucat în jurul statuii.
Mesajul primarului Lazany
„24 ianuarie rămâne una dintre zilele care ne arată ce putem face atunci când alegem să fim împreună.
Acum 167 de ani, sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Unirea Principatelor Române a arătat că marile schimbări se fac atunci când există voință comună și încredere, un pas decisiv spre România modernă.
Astăzi, într-o lume tot mai fragmentată, mesajul Micii Uniri rămâne actual: viitorul se clădește doar împreună. Nu prin dezbinare și conflicte, ci prin respect și responsabilitate față de comunitate.
Unirea ne-a făcut puternici atunci. Tot unirea ne va ține puternici și astăzi.”
Mesajul premierului Ilie Bolojan cu prilejul Zilei Unirii Țării Românești cu Moldova 24 ianuarie 2026
„Astăzi marcăm Unirea Țării Românești cu Moldova, realizată la 24 ianuarie 1859, un moment care a deschis drumul României moderne. Ne exprimăm recunoștința față de cei care au avut viziunea și curajul de a face acest pas.
Unirea Principatelor Române a fost posibilă prin decizii asumate de lideri care au acționat responsabil și cu gândul la viitor. Ea a fost pregătită de o generație de intelectuali formați în marile universități ale Europei, conectați la ideile liberalismului, ale statului de drept și ale modernizării instituționale. Întorși acasă, au înțeles că progresul nu se construiește prin improvizație, ci prin legi clare și instituții funcționale.
Domnia lui Alexandru Ioan Cuza a marcat începutul construirii statului român modern. Într-un interval scurt, au fost puse bazele administrației publice, ale sistemului de educație, ale justiției moderne și ale unui stat fiscal unitar. Reformele au fost ambițioase și au urmărit crearea unui stat funcțional.
Privind către anul 1859, înțelegem că reformele sunt necesare și că ele trebuie susținute de responsabilitate, transparență și respect pentru reguli.
Aceasta este și responsabilitatea noastră astăzi. România are nevoie de un stat care funcționează, își respectă cetățenii și folosește responsabil resursele disponibile, bazat pe instituții credibile și eficiente.
La mulți ani, România! La mulți ani românilor de pretutindeni!”
Mesajul Consiliului Județean
„24 Ianuarie – Mica Unire
Un moment de unitate care ne definește istoria și identitatea.
Unirea Principatelor Române din 1859 a pus bazele statului român modern și ne reamintește că solidaritatea și responsabilitatea față de comunitate sunt valori esențiale, astăzi și în viitor.
La mulți ani, România! La mulți ani, dragi români!”
foto: Institutia Prefectului
Motto:
„Fii dar omul epocii; fă ca legea să înlocuiască arbitrarul; fă ca legea să fie tare, iar tu, Măria ta, ca Domn fii bun, fii blând; fii bun mai ales cu acei pentru care mai toţi Domnii trecuţi au fost nepăsători sau răi… Fă, dar, ca domnia ta să fie cu totul de pace şi de dreptate; împacă patimile şi urile dintre noi şi reintrodu în mijlocul nostru strămoşească frăţie. Fii simplu, Măria ta, fii bun, fii Domn cetăţean; urechea ta fie pururea deschisă la adevăr şi închisă la minciună şi la linguşire”.
(Mihail Kogălniceanu- Discurs cu prilejul alegerii lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei, la 5 ianuarie 1859)
Unirea Principatelor Române, din ianuarie 1859 cunoscută impropriu sub numele de „Mica Unire”, a fost primul pas important pe calea înfăptuirii statului naţional unitar român. Astfel, pe 5 ianuarie 1859, Adunarea electivă de la Iaşi a ales ca domn al Moldovei pe candidatul Partidei naţionale, Alexandru Ioan Cuza. Apoi, Adunarea electivă de la Bucuresti care şi-a deschis lucrările pe 22 ianuarie 1859, a avut loc sub presiunea a mii de oameni, mobilizaţi de tinerii unionişti, ce se adunaseră în faţa clădirii unde avea loc Adunarea. Această atmosferă incendiară a susţinut totodată pe reprezentanţii partidei naţionale care au convocat o şedinţă la hotelul „Concordia”, unde au hotărât să propună Adunării ca domn al Ţării Româneşti tot pe Alexandru Ioan Cuza, domnul Moldovei. În dimineaţa zilei de 24 ianuarie, reprezentanţii Partidei naţionale au propus convocarea unei şedinţe secrete pentru desemnarea candidatului, care a fost acceptat în unanimitate, deputaţii conservatori fiind nevoiţi să cedeze voinţei poporului. Trecându-se la vot, toate cele 64 de buletine purtau numele celui ales la 5 ianuarie în Moldova, realizând astfel una din cele mai importante file din istoria românilor. Astfel, Alexandru Ioan Cuza devine domnitor al ambelor Principate, respectiv Moldova si Tara Românească. Au urmat apoi trei ani de complicate actiuni diplomatice externe pentru recunoasterea Unirii Principatelor. Abia in anul 1862 Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei au primit recunoastere internatională cu sprijinul nemijlocit al Frantei, respectiv al lui Napoleon al III-lea. In acelasi an 1862, Principatele Unite au primit numele de „România”, când Mihail Kogălniceanu avea să rostească memorabila frază „Unirea naţiunea a făcut-o”. Punând bazele României moderne, Unirea Principatelor din anul 1859 a însemnat o etapă esenţială pe drumul unităţii naţionale, a cărei întregire deplină avea să se înfăptuiască la Alba Iulia, pe 1 Decembrie în anul 1918.