Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Tánczos Barna, a efectuat, joi, o vizită de lucru în Bistrița-Năsăud, prilej cu care s-a întâlnit cu reprezentanții ocoalelor silvice și cu primarii din județ și le-a vorbit acestora despre programul de împăduriri finanțat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), dar și despre alte programe gestionate de minister.
”Suntem într-o vizită care a început astăzi în Bistrița, va continua în Mureș și se va termina în Sibiu. Avem mai multe obiective de bifat în acest mini turneu. În primul rând, vorbim despre programul de împăduriri. Alături de colegii mei, am prezentat programul de împăduriri finanţat din PNRR. În zonele Suceava, Bistriţa-Năsăud, Mureş, Harghita, suprafaţa împăduită este semnificativă, mult peste media din ţară, dar este loc de mai bine şi aici. Sunt terenuri care pot face obiectul împăduririlor sau reîmpăduririlor şi în această zonă. Programul şi-a propus realizarea a 56.000 de hectare de păduri noi. Am prezentat autorităţilor locale din Bistriţa-Năsăud acest program, am discutat şi despre detaliile programului, despre finanţare, despre cele 15-16.000 euro care se plătesc pentru realizarea pădurii, plus despre cele 456 euro/hectar/an, compensaţia pentru sechestraţia de carbon care se va aloca pe o perioadă de 20 de ani după crearea acestor suprafeţe împădurite. Este un program atractiv din punct de vedere financiar. Am discutat şi despre detaliile privind deţinerea terenurilor care pot face obiectul împăduririi, despre condiţiile care trebuie îndeplinite. Cred că acest program este suficient de flexibil ca să fie atractiv şi accesat de foarte mulţi cetățeni, persoane fizice, persoane juridice, ONG-uri, practic toată paleta de persoane fizice şi juridice care deţin terenuri agricole sau terenuri degradate şi care vor să facă împăduriri din fonduri europene, din PNRR”, a declarat ministrul Tánczos Barna.
După prezentarea programului, ministrul le-a mai vorbit celor prezenți la întâlnire și despre alte programe gestionate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, precum este și programul Rabla local, prin care pot fi casate maşini mai vechi de 15 ani fără obligaţia achiziţionării uneia noi.
”Am discutat în mod special despre programul Rabla local, care are o finanţare de 240 milioane de lei şi care va permite scoaterea din circulaţie a unui număr de circa 100.000 de autoturisme mai vechi de 15 ani. Aici ne bazăm pe sprijinul autorităţilor locale, noi vom vira banii pentru aceste subvenţii în contul primăriei în proporţie de 80%, adică 2.400 lei din 3.000 lei se vor asigura din fondurile Administrației Fondului pentru Mediu, 600 lei o să fie contribuţia primăriei şi 3.000 lei o să fie prima care se încasează de beneficiarul care casează o maşină mai veche de 15 ani. Vom stabili un număr maxim de beneficiari la nivel de UAT în funcţie de populaţia fiecărei comune, fiecărui oraş, fiecărui municipiu. Vom face, astfel, o defalcare matematică a numărului de 100.000 de autoturisme la nivelul fiecărui judeţ, fiecărui UAT şi vom porni programul în cursul lunii martie, aşa am stabilit cu autorităţile locale reprezentate de asociaţiile oraşelor, municipiilor şi comunelor”, a mai spus ministrul Mediului.
Un alt subiect discutat de ministrul Mediului la Bistrița a vizat și programul Casa Verde Fotovoltaice, urmând ca procedura de depunere şi evaluare a documentaţiilor să fie simplificată.
”Numărul mare de beneficiari, în jur de 150.000, va însemna o sarcină administrativă destul de mare, motiv pentru care vom găsi o soluţie de înlocuire a evaluării dosarelor în sistem manual cu o platformă informatică. Astfel, reducând numărul de documente necesare, vom încerca să înlesnim şi evaluarea printr-o aplicaţie informatică. Vom merge pe cartea de identitate la înscrierea în program, după care va fi necesar un extras de carte funciară, respectiv, după montarea panourilor fotovoltaice, de acel racord la reţeaua de distribuţie care demonstrează calitatea de prosumator al beneficiarului. Acestea sunt cele trei documente necesare, plus cazierul fiscal la fiecare persoană, care demonstrează că nu are datorii la bugetul de stat. Simplificând programul, cred că putem să implementăm mult mai uşor aceste aplicaţii şi, bazându-ne pe bugetul de 3 miliarde lei, vom ajunge la cel puţin 150.000 beneficiari”, a completat ministrul Tánczos Barna.
La întâlnirea cu ministrul au participat deputații Daniel Suciu și Bogdan Ivan, prefectul și cei doi subprefecți ai județului Bistrița-Năsăud, Teofil Cioarbă, respectiv Ioan Zăgrean şi Decsei Atilla, vicepreşedintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Camelia Tabără, directorul Direcţiei Silvice Bistriţa, Gheorghe Ivan, precum și şefi ai ocoalelor silvice din județ și primari.
