Festivalul Educației, eveniment aflat la prima ediție, a debutat marți, 7 octombrie, la Palatul Culturii din Bistrița, cu o conferință susținută de prof. univ. dr. Mircea Miclea, în cadrul căreia s-a discutat despre felul în care inteligența artificială transformă lumea și modul în care școala trebuie să se adapteze la aceste schimbări.

Conferința intitulată ”Școala și Inteligența Artificială” s-a desfășurat în prezența a numeroși reprezentanți ai instituțiilor educaționale din județ.

În cadrul conferinței, prof. univ. dr. Mircea Miclea, fost ministru al Educației, a abordat unul dintre cele mai provocatoare subiecte ale momentului – impactul inteligenței artificiale asupra oamenilor și a educației.

”Inteligența artificială face deja parte din viața noastră cotidiană. Fiecare ați intrat pe ChatGPT și ați văzut că uneori răspunde surprinzător de bine. Este o realitate care există și care va fi tot mai prezentă în anii următori. Este un instrument valoros, capabil să extragă foarte bine patternuri, regularități dintr-o cantitate uriașă de informații. Acesta este lucrul de excelență al inteligenței artificiale. Imaginați-vă că este ca un om care a citit zeci de milioane de cărți sau a văzut zeci de milioane de fotografii, reprezentări imagistice. Ea se bazează pe cunoștințele pe care a fost antrenată, dar are și limitele ei inevitabile. Este limitată de baza de cunoștințe pe care s-a antrenat. Dacă această bază a fost una proastă, atunci și răspunsurile pe care le va da vor fi la fel. În viitor, instrumentul va fi din ce în ce mai performat”, a explicat prof. univ. dr. Mircea Miclea.

El a atras atenția asupra schimbărilor pe care le va aduce evoluția tehnologiei.

”Avem o tehnologie care va evolua foarte rapid. Cu siguranță, inteligența artificială din 2030 va fi diferită de cea din 2025, care deja are valoare prin faptul că poate genera foarte multe răspunsuri la întrebările pe care noi le punem. (…) În anumite situații, performanțele ei sunt superioare performanțelor subiectului uman.

Așa că trebuie să ne închipuim că viitorul va face din fiecare dintre noi un sistem hibrid. Dacă acum am o fișă a postului cu o serie de sarcini pe care le îndeplinesc eu, în viitor unele dintre aceste sarcini nu le voi mai face personal. În perspectivă, un agent inteligent va prelua o parte dintre sarcinile din fișa postului, iar eu voi rămâne cu restul – însă și acestea vor fi redimensionate, în funcție de ceea ce va face inteligența artificială.

Atunci eu voi fi un hibrid, adică prestația mea va fi determinată, pe de o parte, de ceea ce fac eu ca agent uman, iar pe de altă parte, de ceea ce face agentul artificial pe care îl utilizez. Firmele vor deveni și ele hibride – alcătuite din agenți umani, care vor realiza anumite activități, și agenți artificiali, care vor produce alte rezultate”, a mai spus sursa citată.

În acest context, profesorul universitar a subliniat că inteligența artificială e un instrument pe care oamenii vor trebui să învețe să îl utilizeze din ce în ce mai bine. Cu toate acestea, acest instrument nu va putea înlocui școala, ba dimpotrivă, rolul ei va deveni mai important.

”Sunt câteva lucruri pe care școala trebuie să le facă în continuare, indiferent de ce se întâmplă cu inteligența artificială. Primul lucru este că, în ciuda faptului că o să avem agenți inteligenți, școala trebuie să fie un loc în care elevii dobândesc cunoștințe. Cu cât ai mai multe cunoștințe la purtător – adică în capul tău – cu atât ești mai liber. Dacă ai cunoaștere la purtător, poți să fii autonom, să gândești cu mintea ta proprie.

Rolul școlii este să ne dea cunoștințe la purtător. Dacă nu vom avea aceste cunoștințe, vom deveni dependenți de instrumente, ceea ce nu e deloc bine pentru noi. Dacă nu luăm în seamă aceste avertismente, ne așteaptă un nou Ev Mediu.

În Evul Mediu, societatea era împărțită în două categorii: erau aristocrații, care aveau pământ, și iobagii, cei care erau legați de glie, care nu aveau nimic și care munceau. (…) În prezent, cei care au cunoștințe la purtător vor deveni aristocrați – de data aceasta epistemici – iar apoi vor exista iobagii epistemici, adică cei legați de instrumente, care vor avea mereu cunoștințe, dar nu proprii, pentru că întreabă un agent de inteligență artificială cum se rezolvă o ecuație, cum să scrie un eseu sau cum să facă o compunere. Aceștia sunt legați de instrumente, dar în capul lor nu se întâmplă nimic.

În acest context, școala trebuie să creeze autonomie prin faptul că îi ajută pe elevi să dobândească cunoaștere la purtător”, a adăugat prof. univ. dr. Mircea Miclea.

Totodată, el a evidențiat importanța dezvoltării gândirii critice, a autodisciplinei și a respectării regulilor, pe care școala trebuie să le cultive încă din primii ani de formare.

”Un al doilea lucru pe care școala poate să îl facă este să îi ajute pe elevi să își dezvolte gândirea critică. Gândirea critică nu se poate dezvolta decât pe conținuturi specifice. Un mod de a gândi din ce în ce mai bine îl poți antrena numai dacă ai cunoștințe. Astfel, școala poate să continue să pună accent pe faptul că cunoștințele trebuie învățate. Ideea că sunt ”la un click distanță” e o gargară: dacă nu sunt la mine în cap, nu mă fac pe mine să fiu mai autonom, mai liber și să gândesc mai bine. Nu îmi pot dezvolta nici măcar structurile neurocognitive dacă nu am conținut. Așa că asta trebuie să fie în continuare una dintre misiunile școlii: să învețe copiii conținuturi.

Mai apoi, rolul nostru, al profesorilor, este să îi învățăm pe elevi cum să utilizeze cunoștințele pe care le au. Cunoașterea e ca și o altă resursă: e important să o ai, dar e la fel de important să știi să exploatezi resursa respectivă. Exploatarea resurselor e la fel de importantă ca și posesia lor. Primul lucru este să dăm cunoaștere la purtător, adică să îi învățăm pe copii; al doilea lucru este să îi ajutăm să exploateze cunoașterea pe care o au.

Al treilea lucru pe care trebuie să îl facem este să punem accent pe procesul rezolutiv. Trebuie să luăm din ce în ce mai mult în seamă nu numai soluția, ci și procesul din spatele soluției – cum au gândit oamenii rezolvarea.

Un alt lucru care, de asemenea, trebuie făcut în școală este disciplina și autodisciplina. În ultimele decenii s-a redus foarte mult respectul față de aplicarea regulilor, iar regulile sunt esențiale, pentru că, indiferent unde o să lucreze, elevii vor face acest lucru după reguli, respectând fișa postului. Atunci noi trebuie să începem să le oferim copiilor aceste reguli cât mai devreme, inclusiv la școală.

Cercetări după cercetări au scos în evidență că autodisciplina – capacitatea de a-ți da reguli și de a le respecta – este, de la nivelul de inteligență medie în sus, principalul factor de reușită. Nu poți să ajungi la autodisciplină dacă nu ești mai întâi supus unei discipline, unor reguli”, a mai adăugat fostul ministru al Educației.

În ceea ce privește Festivalul Educației, pe lângă conferința susținută de prof. univ. dr. Mircea Miclea, acesta va continua și cu alte evenimente organizate în zilele de 7 și 8 octombrie, publicul fiind invitat să participe și la alte activități cum ar fi concerte folk și rock susținute de elevi și tineri din Bistrița, un târg al ofertelor ONG și lansarea Hărții digitale a voluntariatului, ateliere, jocuri și competiții educative în școlile și liceele din județ. De asemenea, tot în cadrul acestui festival va fi organizat și panelul ”Destinația: Viitorul – 10 pentru 10”, cu zece speakeri inspiraționali din diverse domenii.

Festivalul Educației este organizat de Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, prin Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, Centrul Județean pentru Cultură, Biblioteca Județeană „George Coșbuc”, Inspectoratul Școlar Județean și Casa Corpului Didactic, în parteneriat cu Primăria Bistrița, Palatul Culturii, Europe Direct Bistrița-Năsăud și Consiliul Județean al Elevilor Bistrița-Năsăud.

Festivalul Educației se dorește a fi începutul unei tradiții prin care Bistrița promovează dialogul, inovația și colaborarea în educație, adaptând școala și comunitatea la provocările viitorului.