Imediat ce a luat frâiele județului, Radu Moldovan a-nceput să promită marea cu sarea. Turismul în Bistrița Năsăud e unul din pariurile șefului CJ, care visează un județ invadat de turiști extaziați c-au descoperit Edenul. Din fonduri europene, s-au alocat sute de mii de euro pentru Grupurile de Acțiune Locală (GAL-uri), care întocmesc zeci de proiecte pe turism, primari care de ani buni atrag turiștii în pensiuni și dezvoltă comuna cu banii încasați pe acest domeniu.
Dar toate astea sunt cifre trimise la statistici și dosare puse la sertar, în așteptarea unor fonduri miraculoase sau a unor investitori privați.În realitate, lucrurile stau destul de nasol și turismul rămâne doar un basm de povestit votanților în campanile electorale.
Iată principalele direcții de dezvoltare a turismului, trasate de Agenția de Dezvoltare în Tursim, creată de președintele CJ.
1.Domeniu schiabil (se caută teren de cumpărat)
2. Parc de aventură cu tematica „Dracula”
3. Centru nautic de agrement
4. Centru nautic sportiv
5. Parc acvatic
6. Centru de echitație
7. Trasee de drumeție și biciclete
8. Zona belvedere și parapanta
9. Centru de închiriat echipament sportiv
10. Sat de vacanță
11. Stână ecologică
12. Punct de informare turistică.
Aceste obiective sunt prezentate și pe site-ul lui Coruțiu cel care a deschis pensiunea Fishermann’s în Colibița. Doar că administrația județeană vrea să realizeze totul la o scară largă și să concureze cu Poiana Brașov sau cel puțin cu Bucovina.
Zona Someșului:
Colegiul lui Oltean ar urma să fie zguduit de un proiect de dezvoltare turistică, ce ar implica: domeniu schiabil, pensiuni agro-turistice, centre de valorificare a tradițiilor, parc de aventuri, trasee turistice, centru hipic etc.
Modernizarea drumului “de pe Ilve” este de asemenea un proiect de infrastructură pentru care Radu Moldovan și-a pus obrazul în fața oamenilor. Fostul șef al filialei PSD mizează pe relația Ponta-Dragnea pentru alocarea de fonduri privind modernizarea acestui sector de drum. Drumul de pe Ilve este piatra sa de moară, pentru care Moldovan va da seamă în alegeri.
Zona Sălăuței: Din basmul privind turismul, Consiliul Județean s-au propus următoarele:
- domeniu schiabil Munții Rodnei și Munții Țibleș, respective amenajarea a trei pârtii de schi, cu telecaun și instalație de zăpadă artificială
- Parc de aventură – pereți de cățărare, instalație de tiroliană, paintball etc
- Trasee de drumeție și bicicletă
- Centru de echitație pentru turiști
- Sat vacanță
- Stână ecologică
- Centru de productie, colectare și expozitie produse tradiționale
Pentru resuscitarea turismului (inexistent, deocamdată) se construiesc CENTRE de INFORMARE TURISTICĂ. Deși pare inutil, s-au acordat fonduri substanțiale pentru aceste birouri rurale, cu rol de revigorare a turismului aflat de fapt în moarte clinică.
Practic, se construiesc niște clădiri, unde turistul ar putea obține informații despre obiectivele din zonă.Primarii se strofocă în organizarea de licitații pentru aceste construcții INUTILE, pentru care s-au alocat fonduri nerambursabile.
Proiectele de “Înființare centre de informare și marketing turistic în comunele din județ” sunt finanţate în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală – Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, Axa III – „Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale”, Măsura 313 – „Încurajarea activităţilor turistice”.
Concret, aceste clădiri de birouri din mijlocul SATELOR au costat minim 500.000 de lei bucata, cu tot cu dotări. Localitățile care au accesat fonduri pe această măsură sunt: Telciu, Dumitrița, Ilva Mică, Bistrița Bârgăului, Josenii Bârgăului, Romuli, Uriu, Ciceu Mihăiești, Șintereag, Sânmihaiu de Câmpie.
“Facem proiectele din bani europeni” = o mare MINCIUNĂ. Consiliul Județean e înglodat în datorii și NU poate susține co-finanțarea
Gradul de îndatorare a Consiliului Județean NU permite co-finanțarea unor proiecte de anvergură, deoarece cota de co-finanțare nu poate fi susținută. Proiectul de gestionare a deșeurilor și master-planul de apș-canal au consumat resursele financiare pe următorii ani. Este EXCLUSĂ și varianta unui împrumut bancar. Parteneriat-public privat pentru pârtiile de schi este o variantă fantasmagorică. Crețu a vândut gogoașa vreme de șase ani pentru un proiect similar, pe Dealul Cocoș, mințind că vor veni chinezii să investească în pârtia de schi, iar până la urmă a luat bani din bancă și va finaliza doar o mică parte din Wonderland.
Turismul în județ – un pariu RISCANT, marca Radu Moldovan
În aceste proiecte mărețe, banii sunt principala problemă și răspunsurile oficiale sunt aceleași: fonduri europene sau parteneriate publice-private.
Fără un plan CLAR de dezvoltare a turismului, dar mai ales FĂRĂ surse de finanțare, administrația Radu Moldovan promite că va transforma obiectivele strategice Colibița și Tihuța în oaze de liniște și relaxare… ca-n Elveția!!! De altfel, întreg județul arată PE HÂRTIE ca o mini-Elveție, strategia de dezvoltare a județului fiind de fapt un dosar cu câteva sute de pagini realizate parcă pe dictonul “hârtia suportă!”
La jumătatatea mandatului, șeful CJ așteaptă cu nerăbdare exercițiul financiar 2014-2020 și totodată șansa de a-și ține promisiunile și de a trece la acțiune, având răspunderea directă a 68.000 de votanți care-au pus ștampila pe el și prin care a luat conducerea întregului județ.
Cei care cred în spusele șefului CJ așteaptă cu nerăbdare primul hârleț și deschiderea șantierelor mărețe din turism. Radu Moldovan va răspunde în fața unui județ pentru aceste promisiuni imposibil de onorat care învăluie mentalul colectiv, ca o fata morgană ce te seduce, la orizont…