Guvernul României a pregătit o Ordonanță de Urgență prin care funcționarii publici vor intra în șomaj tehnic pe 2 săptămâni. Practic, instituțiile publice vor fi deservite de jumătate din funcționarii publici, după care aceștia vor intra în șomaj tehnic și vor fi înlocuiți cu colegii lor, care până atunci au stat acasă.
„Sunt peste 1,5 milioane de angajați din mediul privat, la care adăugăm PFA-urile sau alte forme de activitate. Nu putem să lăsăm numai pe umerii lor suportarea acestei crize. Am hotărât să găsim o soluție ca și în sectorul public să existe o preluare a acestei greutăți. Angajații vor fi împărțiți jumate, astfel încât să se asigure funcționalitatea instituțiilor. Jumătate dintre angajați lucrează 15 zile și restul de 15 zile rămân într-o formă echivalentă șomajului tehnic. Practic perioada de 15 zile echivalează cu perioada de izolare. Putem și să diminuăm răspândirea virusului”, a transmis Ludovic Orban, în debutul ședinței de guvern. „Și noi cei din sectorul public să preluăm o parte din povara care ne-a fost pusă pe umeri din cauza acestei epidemii. Să găsiți o formă și pentru șefime”, a mai precizat premierul.
Potrivit Codului Muncii, valoarea indemnizatiei pentru somajul tehnic este de cel putin 75% din salariul brut pe care il avea fiecare angajat pe postul ocupat inainte de trimiterea in somaj tehnic (nu esti obligat sa trimiti in somaj tehnic toti salariatii).
Venitul maxim, în șomaj tehnic: 4.000 de lei, BRUT!
Prin OUG 32/2020, se precizeaza ca valoarea indemnizatiei pentru somajul tehnic, suportata de stat, nu poate fi mai mare de 75% din castigul salarial mediu brut. Prin urmare, statul plateste doar sumele care nu depasesc aceasta valoare. Concret, salariul mediu brut este de 5.429 lei, ceea ce inseamna ca suma maxima pe care o acorda statul este de 4.071,75 lei.
„Vă solicit să analizați proiectul de OUG inițiat de doamna Violeta Alexandru. Cred că solidaritatea trebuie să se manifeste în astfel de situații. Toți trebuie să preluăm din greutatea crizei provocate de această epidemie.” – a completat Orban în ședința de Guvern de joi.
Ce categorii de bugetari NU intră-n șomj tehnic!
Prevederile șomajului tehnic nu se vor aplica însă personalului medical, polițiștilor, jandarmilor, profesorilor și personalului din ministerul muncii.
Potrivit Institutului Național de Statistică, instituțiile cu capital (integral sau parțial) de stat din România aveau în ianuarie 2019 circa 1,38 milioane de angajați, în timp ce în mediul privat lucrau 6,98 milioane de persoane.
Județul Bistrița – Năsăud are 70.500 de salariați (bugetari + privați) , conform datelor publcate de INS.
În fiecare lună, Primăria Bistrița cheltuie 1 MILION de euro pe salarizare și are aproximativ 800 de angajați.
Ordonanța de urgență privind șomajul tehnic în sistemul bugetar se află în lucru și cel mai probabil va fi aplicată luni, 20.04.2020.
Jumătăti de măsură in loc să se treacă la un proces temeinic de optimizare a structurii de personal, deoarece in prezent există prea multi tăietori de frunze la câini in administratia locală. Pe de altă parte este tot mai evident că organizarea administrativ – teritorială a țării făcută in 1968, cu 41 de judete nu mai corespunde situatiei actuale in care România este membră a Uniunii Europene. In primul rând este vorba despre centralizarea excesivă care împiedică foarte mult absorbția fondurilor europene. De aceea, solutia este regionalizarea, care să creeze o compatibilizare a unitătilor administrative din România cu structurile existente in celelalte tări europene. Exista două căi de a face regionalizarea. Prima este prin revizuirea Constituției și introducerea „regiunii” drept categorie administrativ teritorială în Romania ceea ce nu există astăzi. A doua cale este mai simpla, fără revizuirea constitutiei si se poate face printr-o lege care să prevadă comasarea mai multor județe si reducerea numărului acestora la cel mult o treime. Aceasta presupune ca din cele 41 de județe actuale sa faci un numar mai redus dupa modelul Poloniei, care a făcut reforma administrativa in1999, prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare judetelor de la noi) in 16 mari voievodate, pentru a corespunde cerintelor europene. Uniunea Europeană nu recunoaște caracterul de regiune, decat dacă ai minim 800.000 de locuitori. Dacă nu ai 800.000 de locuitori nu ești considerat regiune, deci nu poți să depui singur proiecte pentru fonduri europene, nu ești eligibil pentru niciun fel de proiect. In Romania, nu exista nici un județ care îndeplinește condiția de a avea 800.000 de locuitori. România pierde, din această cauză, enorm de mulți bani europeni, fiindca totul depinde de Guvernul de la București unde lucrurile se misca foarte greu. De aceea, ar fi extrem de utila o initiativa legislativa privind regionalizarea. Sa nu uitam insa ca in timpul USL , Guvernul Ponta cu o majoritate de 65% nu a avut curajul sa vina cu o reforma administrativa profunda. S-au invocat tot felul motive si s-a apelat doar la paleative care nu au dus la nici un rezultat. Regionalizarea trebuie sa aiba ca obiectiv esential descentralizarea si un grad ridicat de autonomie regionala. Insa regionalizarea cu pastrarea judetelor nu rezolva nimic, dimpotriva adauga un nivel suplimentar de birocratie intre administratia centrala si locala. Solutia este extrem de simpla si ea presupune desfintarea judetelor si trecerea unor prerogative de importanta zonala, ale acestora la regiune, si a celorlalte atributii judetene care au importanta locala, la primarii, unde sunt mai aproape de cetatean. Astfel, orasele si comunele mari vor putea primi mai multe atributii in timp ce comunele mici vor ramane cu functiile actuale. Aceasta masura ar determina in timp asocierea comunelor si nu comasarea lor facuta din birou dupa ureche.