Jean Pădureanu a murit azi-dimineață, la Spitalul de pe Alba-Iulia. Lordul a murit de cancer biliar, dar în ultima vreme a suferit mai multe afecțuni: Alzheimer, diabet, probleme cardiace. (suferise un preinfract în 1995).
Trupul neînsuflețit va fi depus astăzi, 30 decembrie 2016, începând cu ora 14:00, la Capela Cimitirului Evanghelic din Bistrița de pe Bulevardul ”General Grigore Bălan” (lângă Domus). Mâine, 31 decembrie 2016 la ora 13:00, va avea loc Slujba de Priveghere (în aceeași locație), iar duminică 1 ianuarie 2017 de la ora 13:00 va avea loc slujba de înmormântare.
Jean Pădureanu s-a născut la 22 martie 1936, la Băilești, județul Dolj. Ca jucător, a evoluat la Băilești, în Craiova la 7 Noiembrie și Universitatea, în București la tineretul CCA-Steaua, și la Bistrița, unde în perioada 1958-1970 a fost unul dintre componenții de bază ai Gloriei.
Din 1964, cand era încă jucător activ, a devenit vicepreședinte al clubului Gloria, iar din 1995 ocupa funcția de președinte. În toamna anului 1995 a devenit președintele clubului Rapid Bucuresti, revenind la Gloria în 1996 .A activat până în 2013, iar în anul 2014 a fost condamnat la 3 ani și 4 luni de închisoare cu executare ca urmare a „Dosarului Transferurilor”. Cu Pădureanu la cârmă, 22 de ani, Gloria Bistrița a rămas în Divizia A! Această performanță a fost reușită numai de Steaua, Dinamo și Rapid!
Sînt un om împlinit, cu excepția unui singur lucru, dar n-a depins de mine, așa a fost soarta. Îmi pare rău că nu am copii. Asta nu mă împiedică să fiu aproape de toți copiii pe care îi întîlnesc. Un sfert din salariu îl dau oamenilor nevoiași. Vin la mine oameni în cărucior, copii săraci.” zicea Jean Pădureanu într-un interviu pentru revista kamikaze
Prețul succesului!
O masă plină de medicamente pe care le înghițea ca să-și țină sub control afecțiunile: acesta era prețul stress-ului și al surmenajului din fotbal. Nu știm dacă a meritat până la urmă, dar Pădureanu a ales calea fotbalului și a făcut-o până la capăt. Avere NU a avut, dar nu i-a lipsit nimic, după cum zicea.
Viața sa a însemnat fotbal: cantonamente, tururi-retururi, deplasări. A trăit în cercuri înalte, pe vremea comuniștilor, dar și după aceea. „Lordul” se delecta cu o masă copioasă și un vin bun, era un diplomat desăvârșit și știa să-și construiască relații.
În ultimii ani l-au îngrijit „băieții de la Coroana” (se știu ei care) și încă vreo câțiva apropiați. Suferea de Alzheimer, dar avea mereu o ținută demnă. În urmă rămâne povestea lui Jean și a Gloriei din vremea sa.
Odihnească-se în pace!
Un interviu frumos, cu Jean Pădureanu:
