AJVPS a conceput un amplu proiect de repopulare a apelor din județ. În urma unui studiu realizat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură Galați și avizat de Agenția pentru Protecția Mediului, principalele ape curgătoare din județ vor fi re-populate cu crapi. Prin licitație, AJVPS a câștigat dreptul de a gestiona resursa acvatică vie și au primit în administrare principalele râuri din județ.
Apele gestionate de AJVPS: râul Someș, râul Șieu, râul Bistrița, pârâul Roșua, pârâul Lechința. La ora actuală nicio altă asociație de pescari NU gestionează vreun râu din Bistrița-Năsăud.
În consecință AJVPS BN dictează pe piață și sunt singurii care pot încheia protocoale de colaborare cu asociații din alte județe. AJVPS este cel mai mare ONG din România, a moștenit patrimoniul comunist și la nivelul județului deține infrastructura necesară pentru a efectua pază pe cursurile de apă. Agenția pentru Protecția Mediului va aviza acest studiu de repopulare a principalelor ape din județ.
5.000 de crapi vor fi eliberați pe apele din județ ! Peștii vor avea 300 – 400 grame!
Singura specie de pește acceptată pentru repopulare de Agenția pentru Protecția Mediului este crapul. În baza unor facturi și acte de proveniență, vor fi cumpărați 5.000 de crapi, ce vor fi eliberați pe apele curgătoare: Bistrița Ardeleană, Someș și Șieu. Râul Șieu este arie protejată și sunt restricții majore pentru intervenții în acest habitat. De asemenea, porțiuni din Someș și din râul Bistrița sunt arii protejate. situație care restricționează acțiunile de repopulare.
AJVPS a conceput un plan de management pentru gestionarea resursei acvatice pe care o gestionează în următorii ani. Asociația are resurse importante și deține dreptul de a gestiona pescuitul pe principalele ape din județ .
1.000 de crapi vor fi eliberați pe râul Bistrița, în zona orașului! 2.000 de crapi pe Someș și 2.000 pe Șieu!
Agenția Județeană pentru Vânătoare și Pescuit va eibera 1.000 de crapi pe râul care traversează orașul. din zona Unirea până la Podul Berăriei. Peștii vor fi eliberați peste câteva săptămâni. Pe Șieu și Someș, locurile vor fi secrete pentru a împiedica pescarii de rea-credință să pescuiască puietul înainte de a migra pe apă.
Peștii „pașnici” sunt singurii acceptați pentru re-populare! INTERZIS răpitori!
Pe viitor, AJVPS intenționează să cumpere plătică pentru re-populare. Această specie a fost acceptată de Agenția pentru Protecția Mediului , dar deocamdată NU s-au găsit furnizori pentru a livra puietul către AJVPS (cu certificat sanitar-veterinar și factură). Speciile aprobate pentru repopulare sunt peștii pașnici: crapi, mreană, poduți, caras. Răpitorii NU au fost acceptați de Agenția pentru Mediu!
„Este o acțiune de re-populare bine-organizată și avem la bază studii reglementate și aprobate de instituțiile abilitate. Pe râurile pe care le gestionăm există pește, dar vrem să venim în sprijinul pescarilor care-și doresc să aibă capturi mai mari și de aceea credem că repopularea râurilor Bistrița, Șieu și Someș este bine-venită! Locurile unde vom da drumul la pește vor fi secrete, deoarece sunt și oameni care NU respectă regulile și se vor duce fix acolo să rețină puietul. De ce am ales crap? Simplu: este o specie pașnică și numai pentru acest tip de pești avem dreptul de repopulare. Am vrut să fie și mreană, plătică, poduț, clean… dar NU am găsit furnizori pentru aceste specii. Dacă pe viitor găsim de unde să cumpărăm, garantă că vom face încă o acțiune de acest gen „ – a declarat Emil Iustian Alexandru , vicepreședintele AJVPS Bistrița-Năsăud.
Popularea cu știucă a fost ILEGALĂ!
În urmă cu câțiva ani, Asociația Eco-Spinning a realizat o re-populare cu ȘTIUCĂ a râului Șieu. Practic, din 1.000 de lei adunați din donații s-au cumpărat mai multe știuci care au fost eliberate. Gestul bine-intenționat al pescarilor NU a fost legal, deoarece re-popularea s-a făcut la voia întâmplării, fără vreun studiu avizat și fără aprobările necesare din partea autorităților de mediu.
De ce NU sunt pești și cine răspunde de poluarea râurilor? Explicații ale AJVPS privind balastierele!
Emil Iustian Alexandru explică ce atribuții are Agenția Județeană de Vânătoare și Pescuit: ” Știu că multă lume ne întreabă ce facem noi cu banii pescarilor și de ce NU intervenim acolo unde este poluare și este afectată resursa acvatică. Le răspund: pentru că NU avem atribuții pe zonele astea! Noi răspundem de gestionarea resursei acvatice de pe râurile pe care le-am concesionat în urma unei licitații. În privința poluării apelor, tot ce putem face noi poate face oricine, adică să sesizăm instituțiile abilitate, cum ar fi: Garda de Mediu, Societatea de Gospodărire a Apelor, Primăriile competente, Poliția etc. Noi NU putem fi răspunzători dacă cineva excavează în albia râului, spre exemplu. Sunt multe balastiere care au autorizație și funcționează legal, au concesionat acest drept. Dacă e legal, nimeni NU are ce le face! Dacă e ilegal, orice om de rând poate face sesizări iar instituțiile de control sunt OBLIGATE să răspundă solicitărilor! AJVPS-ul gestionează resursa acvatică și implicit dreptul de a pescui. Avem un plan de management pe care-l implementăm cu strictețe, avem angajați paznici de pescuit, facem re-populări, controale pe malul apei iar ședințele noastre sunt publice, orice pescar poate participa și vedea ce se întâmplă cu banii și ce face AJVPS-ul, în fond! ”
In MAXIM 2 săptămâni începe MAREA populare cu CRAP!
Furnizorul de puiet va dona în plus față de cele 5.000 de bucăți de crap. De asemenea, s-au mai anunțat donatori care să contribuie la repopularea râurilor din județ. (cum ar fi Marius Bălan ecologist și militant pentru mediu). Acțiunile de re-populare cu 5.000 de crapi sunt programate la sfârșitul lunii octombrie!
Dle a-ti facut o treaba Buna cu popularea raurilor dar cum ramane cu gunoaiele care sunt PE marginea apei SI PE cursul apelor Mai sles ln bistrita SI PE sie sieu .va rog Sa luati masuri SI amenzi usturatoare pt cei care arunca gunoaie ln spa Sa de termine odata cu poluarea apelor VA ml. Cu scuzele de rigoare……..
Domnule ati facut o treaba Buna dar cum ramane cu poluarea apei SI cu gunoaiele care sunt existente PE cursul apei ln bistrita SI PE sieu.va rog Sa faceti ceva cu asta altfel pestii for murii…….va ml. Pt. Intelegere
Sper sa se populeze Șieul și mai sus prin zona comunei Mărișelu nu doar Șieul mare. În zona asta crapul este cam inexistent și carasul raritate.
Cele doua maini care elibereaza o stiuculita sunt mainile lungi a unui mare infractor si raufacator de MEDIU. Sunt mainile ecologistului Balan. Si acuma astept tribunalul poporului sa vina sa imi confiste unghiile de la degete. In total au fost 120 stiuci pe tot traseul raului SIEU. Nesemnificativ si cu un impact O. Sa ne spuna noua ce institutie a facut vreo cercetare si poate cineva sa spuna ca am dat drumul la crocodili. Stiuca este sanitarul apelor si ea se hraneste in primul rand cu pestii debili, diformi, bolnavi, raniti. Este mare nevoie de ea. S-a tot prins zeci de ani STIUCA si nimeni pana la noi nu a pus-o la loc. Consider ca este o gresala sa afirmi ca s-a facut ceva ilegal. Draga COSMINE nu te lua dupa povesti spuse anapoda , ca nici baietii de la institutii nu prea le au cu apele.