În a doua zi de Crăciun, marți, 26 decembrie 2023, la sărbătoarea Soborului Maicii Domnului, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, s-a aflat în mijlocul credincioșilor bistrițeni. Este deja o tradiție ca în fiecare an, în a doua zi de Crăciun, ierarhul să se afle în cel de-al doilea județ al Eparhiei, pentru a aduce și credincioșilor de aici bucuria marii sărbători.
Cu acest prilej, la Biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” de la Coroana, cel mai vechi monument istoric din municipiul Bistriţa (secolul XIII), Înaltpreasfințitul Părinte Andrei a oficiat Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de clerici. Din sobor au făcut parte: consilierul eparhial pe probleme de misiune și protocol – arhidiaconul Claudiu Grama, protopopul de Bistrița – preotul paroh Alexandru Vidican (Parohia „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”), preotul paroh Nicolae Feier (Parohia „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”), preotul paroh Vasile Beni (Parohia „Pogorârea Duhului Sfânt”), starețul Mănăstirii Rebra-Parva – protosinghelul Chiril Zăgrean, preotul Emanuel Vidican – secretarul Protopopiatului Bistrița și alti preoți
După citirea pericopei evanghelice, Părintele Mitropolit Andrei a rostit un cuvânt de învățătură intitulat „Daruri de Crăciun”.
Răspunsurile liturgice au fost date de Corala Bisericii „Coroana”, dirijată de prof. Rozalia Fucă-Tomescu.
La finalul slujbei, protopopul de Bistrița, preotul Alexandru Vidican, a mulțumit Înaltpreasfinției Sale, în numele bistrițenilor, pentru că în fiecare an, în a doua zi de Crăciun, vine să le binevestească bucuria Nașterii Domnului. Din partea comunității de la Biserica Coroana, în semn de prețuire și recunoștință, ierarhul a primit o cârjă arhierească.
Sfânta Liturghie a fost oficiată în prezența autorităților locale, județene și centrale, precum și a numeroși credincioși bistrițeni. O parte din cei prezenți au asistat la slujbă în fața lăcașului de cult.
Scurt istoric
Biserica de la Coroana, cu hramul „Intrarea în biserică a Maicii Domnului”, situată în Piața Unirii, nr. 9, este cel mai vechi monument istoric din Bistriţa (secolul XIII). Sfântul lăcaș a fost edificat în jurul anilor 1270-1280, în stil gotic timpuriu, suferind de-a lungul timpului mai multe reparaţii şi transformări. Între anii 1518-1520, sub conducerea maistrului Sigismund, monumentul a fost modificat în stil gotic târziu, mai apoi suferind adăugiri în stil baroc.
Începând cu 2017, lăcașul a intrat într-un amplu proces de conservare şi renovare, atât la interior, cât și la exterior, fiind resfințit de trei ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, în frunte cu Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei, la sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie 2019, cu prilejul hramului.
Biserica este cunoscută și sub numele de „Coroana” pentru că în trecut a fost în proprietatea „coroanei habsburgice”, ca biserică militară.
În cadrul lăcașului de cult își desfășoară activitatea trei parohii: Parohia „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, avându-l ca paroh pe preotul Alexandru Vidican – protopop de Bistrița, Parohia „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, avându-l ca paroh pe preotul Nicolae Feier și Parohia „Pogorârea Duhului Sfânt”, păstorită de preotul paroh Vasile Beni. De asemenea, slujește și preotul Emanuel Vidican, secretarul Protopopiatului Bistrița.
Parohiile dețin o casă parohială, „Casina Română”, construită în anul 1680, declarată monument istoric, în care funcționează astăzi Protopopiatul Ortodox Bistrița.
În curtea bisericii s-a construit un monument închinat sfinților, eroilor și oamenilor de seamă ai județului Bistrița-Năsăud, monument numit „Panteonul Bistriței”.
Mai multe fotografii AICI
Text și foto: Darius Echim / Mitropolia Clujului
In numele adevarului istoric , reamintim ca in 1893 biserica (fosta a minoritilor) impreuna cu ansamblul manastiresc nefolosit la vremea respectivă, fusese cumpărate de Biserica Greco-Catolică, cu suma de 35.000 de florini avand in vedere ca la acea vreme romanii nu aveau voie sa isi construiasca biserica in interiorul orasului. Biserica Greco-Catolica a avut un rol esential in emanciparea si realizarea unitatii nationale a romanilor. Insusi marele istoric Nicolae Iorga a spus că toată diplomaţia României de 100 de ani nu a făcut atâta pentru a fi europeni, cât a făcut Biserica Greco-Catolică. Prin urmare, Biserica de la Coroana este biserica de suflet a greco-catolicilor bistriteni, fiind martora activa la evenimente importante de traire si simtire ramaneasca, culminand cu Marea Unire de la 1918. De aici a plecat spre Alba Iulia delegatia romaneasca participanta la Marea Adunare Nationala convocată de către Marele Sfat Național Român, prin Consiliul Național Român Central de la Arad, dupa ce “Credentionalele” fusesera sfintite in Biserica Romana Unita din Bistrita. De la Marea Unire se trage numele de Piata Unirii si nu are nimic in comun cu Mica Unire, chiar daca un primar incult a mutat aici bustul lui Cuza de la IJP, creind o confuzie publica legata de numele pietei. În 1948 regimul comunist a desfiinţat Biserica Greco-catolică, drept urmare şi biserica a fost preluat de către ortodocşi, iar in una din cladirile ansamblului manastiresc a functionat multa vreme Muzeul Bistritean. Dupa 1989, nu doar ca nici macar biserica nu a fost retrocedata adevaratilor proprietari greco-catolici, dar ortodocsi au pus stapanire si pe cladirile manastiresti ca si cum ar fi ale lor. De altfel, inainte de 1989 Protopopiatul ortodox din Bistrita a functionat la „Catedrala Ortodoxa” de pe str. Odobescu, avand hramul „Sfintii trei ierarhi” acesta fiind primul edificiu, construit în Bistriţa, pentru cultul ortodox. Nu intamplator acolo se afla si mormantul lui Grigore Pletosu, primul protopop ortodox al Bistritei. Ierarhii ortodoxiei bistritene sunt in stare sa-si nege propria lor istorie pe aceste meleaguri numai pentru a nu renunta la ceea ce nu le apartine.