Administrația Ovidiu Crețu a promis piste de biciclete în întreg orașul, doar că promisiunea rezonează perfect cu legendele despre Wonderland, blocuri reabilitate şi alte iluzii electorale. Între timp Bistrița e orașul care NU deţine nici măcar o pistă ca lumea. Măcar una!

Primăria Bistrița a comandat mai multe studii de fezabilitate pentru a realiza piste de bicicliști, iar de mai bine de şase ani suntem în stand-by în vederea amenajării unor piste de-adevăratelea. În schimb, cu mare tam-tam, Primăria Bistriţa organizează anual Săptămâna Mobilităţii, prin care se promovează mersul pe bicicletă, în oraşul FĂRĂ piste. Total aiurea se dau bani pentru evenimente de protecţie a mediului: Earth Hour, Ziua Internaţională a Pământului, Ziua fără Automobil, Ziua Parcurilor, Ziua Mondială a Mediului, Luna Pădurii şi alte frecţii fără efect.

Greu cu sapa și lopata, aplicăm planul B: facem studii de sertar

Primăria Bistrița a comandat un studiu de soluții, realizat de nemții orașului Herzogengrath, în ianuarie 2012, pe finalul primului mandat Ovidiu Crețu. Hârtiile au intrat la sertar, în așteptarea unor fonduri europene. Pentru studiul de fezabilitate s-au alocat 700 de MILIOANE de lei. Numai pe hârtii, să ne înțelegem! Obiectivul studiului de soluţie a fost realizarea unui scenariu privind configurarea unui sistem de piste de ciclism la nivelul municipiului Bistriţa.

Studiul a fost elaborat de VSU GmbH Beratende Ingenieure fur Verkehr, Stadtebau, Umweltschutz, dr. ing. Thomas Baum si Aspru Mariana – urbanist diplomat. Lucrarea prezintă diverse categorii de priorităti şi acţiuni ce trebuie intreprinse pentru ca un sistem de piste de ciclism în municipiul Bistriţa să poată deveni realizabil şi stă la baza elaborării etapelor următoare, respectiv studiu de fezabilitate, proiect tehnic şi detalii de execuţie pentru realizarea pistelor de ciclisti.
Studiul propune o soluţie pentru sistemele de ciclism ce constau in 112 km de piste şi cuprinde criteriile de planificare, principiile directoare pentru staţionarea bicicletelor (loc de parcare pentru biciclete, staţii pentru biciclete, puncte de servicii pentru biciclete), spaţiul pentru conducere, semnalizările necesare unei bune vizibilităţi pentru şoferi şi ciclişti, delimitarea între carosabil, piste de ciclisti şi zonele pietonale, precum şi modalităţi de reamenajare a intersecţiilor. De asemenea, studiul prezintă diferite secţiuni ale străzilor şi modalitatea de realizare a pistelor ţinând cont de partea carosabilă, aliniamentul copacilor, trotuare şi parcari.

Au fost identificate două tipuri de reţele de piste de biciclisti:

• reţeaua de zi cu zi, dezvoltată în interiorul zonei construite, care face legătura între diferitele zone de locuinţe, zone comerciale şi zone industriale;
•  reţeaua de agrement, dezvoltată atât pe zona de intravilan, cât şi pe extravilan. Reţeaua de agrement se desfășoară de-a lungul malurilor râului Bistriţa – Unirea – Sărata si cuprinde două bucle, respectiv malul râului Bistriţa – Valea Budacului – extravilan – str. Tabără şi str. Poligonului – limita pădurii Schullerwald – extravilan – Sigmir – DJ173 – Calea Clujului – str. Poligonului.
  Traseul de agrement cuprinde inclusiv un traseu cultural, în centrul istoric. Costurile totale pentru piste în toată Bistriţa sunt EXAGERATE, fiind estimate la 240 de MILIARDE.

Vezi aici: Studiul de fezabilitate –  piste biciclete

BATJOCURĂ: Au pus hârtiile la SERTAR şi au mai comandat un studiu pentru biciclişti

Imediat ce a fost gata primul rând de acte, s-a lansat un nou studiu de soluții. Alți bani, ală distracție, fără a se întâmpla ceva concret pe caldarâm. Proiectul “Free cycle” implică realizarea unor stații de bicicletă.
Vezi aici: Proiectul Free Cycle

Ideea de bază se referă la închirierea unei biciclete pentru o perioadă de timp, astfel având posibilitatea unei plimbări și vizitarea orașului și a împrejurimilor. Proiectul dorește să ofere locuitorilor și turiștilor posibilitatea de a renunța la mașini pentru a utiliza bicicleta, având un impact pozitiv atât asupra mediului înconjurător dar și asupra sănătății oamenilor. Proiectul este format dintr-o stație căreia i se adaugă 21 de standuri destinate atât pentru eliberarea bicicletelor, dar și pentru depozitarea lor.
Proiectul “Free Cycle” a costat 15.000 de lei și a fost pus la sertar, în așteptarea fondurilor europene.
Bistrița, orașul cu trei piste FANTOMĂ

• pe Bulevardul Independenței: a rămas în memoria instructorilor-auto ca fiind pistă de bicicletă. Impropriu spus pentru că NU întrunește mai multe condiții și NU se leagă cu nicio altă pistă.
• Pe Bulevard Decebal – în timpul mandatului Vasile Molodvan, administrația locală a scremut așa-zisă pistă și au bifat-o în caietul de realizări. de fapt e vorba despre un pavaj colorat roșu, pe trotuarul pietonilor.
• În Parcul Municipal există un culoar pentru bicicliști, amplasat total aiurea de-a lungul unei alei pietonale, oricum prea îngustă.

În oraşul fără nici măcar o singură PISTĂ, Primăria Bistrița finanțează evenimente de duzină, cum ar fi Săptămâna Mobilității. Prin aceste evenimente cetăţenii sunt încurajați să-şi cumpere bicicletă şi astfel, să NU polueze!.. E singura zi în care însuşi primarul Ovidiu Creţu se urcă pe bicicletă şi pedalează prin oraş. Doar că circulaţia e blocată!… Fără o sursă clară de finanțare, în 2015, Primăria Bistrița alocă 45.000 de lei pentru întocmirea unui studiu de fezabilitate pentru 17 km de piste în zona centrală a orașului. Studiul va fi pus la sertar, în așteptarea unor fonduri europene.

Oraşul medieval NU are nicio pistă de biciclete, dar anual primarul Creţu promovează protecţia mediului, mersul pe bicicletă şi cheltuie MILIARDE pe studii de sertar care ne spun că de fapt ne trebuie 240 de MILIARDE să ne facem trasee de bicicletă!