A II-a repopulare a avut loc zilele acestea, pe apele din județ. Peste 400 de kg de crapi au fost eliberați. Crapii au avut dimensiuni cuprinse între 0.5 kg – 2 kg/bucată și au fost cumpărați de la lacul din Budurleni. La această acțiune de repopulare s-au folosit două locații: în zona Metropolis au fost lăsați la apă aproximativ 200 de kg și încă 200 de kg pe râul Șieu. La acțiune au participat reprezentanții AJVPS Valer Negrușa și EmiIustian Alexandru, împreună cu ecologistul Marius Bălan.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

7.000 de lei adunați de Marius Bălan pentru această repopulare cu CRAPI imenși!

Marius Bălan s-a ocupat personal de strângerea de fonduri pentru repopularea cu crap. La acțiune au contribuit mai multe persoane cu influență: deputați, primari, viceprimari, voluntari etc. Comitetul de conducere al AJVPS contribuit cu 800 de lei, firma VITALIA a donat 1.000 de lei, iar politicienii județului au dat sume cuprinse între 100 – 150 de lei.

„Cred că vor fi și alte momente primăvara viitoare. Eu îmi doresc acest parteneriat cu AJVPS-ul, cu iubitorii de natură, cu bistrițenii inimoși. Sunt aprope maturi crapii, îi așteptăm să se înmulțească., dacă NU se vor adapta nu este nicio nenorocire, NU vor sări pe mal , NU vor pleca în parcare, vor merge puțin mai în jos unde să-și găsească condiții mai bune. Oricum nu vom pierde nimic, noi am câștiat astăzi. Că vor sta, că NU vor sta este greu să monitorizăm crapul, care de anul viitor va deveni sălbatic, să știți!” a declarat Marius Bălan!

Cea mai amplă acțiune de repopulare a apelor curgătoare din județ a avut loc în două etape !În prima fază, Agenția Județeană pentru Vânătoare și Pescuit a re-populat râul Bistrița, Șieu și Someș și a dat drumul la peste 5.500 de carași și crapi. Peștele a fost adus de la lacul Budurleni și deține toate avizele fito-sanitare.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Două săptămâni mai tâziu, a avut loc o altă repopulare realizată din fonduri donate de mai mulți bistrițeni, majoritatea persoane-publice. Marisu Bălan s-a ocupat de repopularea cu crapi de mari-diensiuni (aproximativ 400 de kg), eliberat pe râul Bistrița și pe Șieu.

Cormoranii sunt dușmanii!

„În primă fază am cumpărat pește în valoare de 10.000 de lei: 60% carasi 40% crap, am avut autorizații de la autoritățile componente și au fost făcute din banii membrilor AJVPS! Cea de-a doua repopulare este făcută în aociere cu domnul Marius Bălan din banii bistrițenilor, sunt contribuții voluntare, sponsorizări, donații ale bistrițenilor. Repopularea are două aspecte: pescarii doresc pește care să fie prins la pescuitul recreativ. Cea de-a doua motivație este că râurile au avut o scădere a fondului piscicol, datorită diverșilor factori negativi: cormoranii… păsările care mănâncă foarte mult pește, dar sunt și alte activități economice care poluează. Cormoranul este o pasăre care mănâncă foarte mult pește…. nu este admiisbilă la vânătoare… De ani buni sunt în Bistrița… cred că sunt în județ de 5 ani, se mută dintr-o parte în alta.. mănâncă foarte mult pește, NU poate fi făcut nimic, decât speriat cu niște tunuri cu gaze, e o specie protejată, NU e admisă la vânătoare.” – a declarat Emil Alexandru, vicepreședinte AJVPS BN.

Negrușa promite re-popularări ANUALE cu pește!

„Am adus crap de la un kilogram la un kilogram și juătate. AJVPS în planul de management care este pe următorii 10 ani de zile va face repopulare anuală pentru că populația piscicolă a fost în scădere. Bucuria noastră este că am primit exemplare frumoase, sănătose, asta este foarte important! Ceea ce facem astăzi și ceea ce am făcut săptămâna trecută este spre binele pescarilor, spre binele apelor noastre care le dorim curate. În prima etapă a adus 2.700 de kg și astăzi am adus 400 de kg. Peștele NU mai este ieftin, dar facem eforturile cu ajutorul pescarilor noștri și este mult mai ușor dacă suntem mai mulți. „ – a completat Valer Negrușa, președintele Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor din județ!

 

Repopularea are loc pe baza unui studiu realizat de Institutul Piscicol de la Galați, documente care au stat la baza avizelor eliberate de la Agenția pentru Protecția Mediului, inclusiv pe zonele protejate (unde legislația este foarte strictă).