Deputatul PSD Daniel Suciu a afirmat că a analizat în linii mari proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2021. După o primă analiză, Suciu afirmă că sumele alocate județului Bistrița-Năsăud arată ceva mai bine decât cele de anul trecut, dar precizează că așteaptă să vadă care sunt investiții pe care actuala guvernare le va susține în județ.
”Vom studia în detaliu sumele alocate județului Bistrița-Năsăud. Ca o primă constatare, aș putea spune că e puțin mai bine decât în 2020, dar bugetul Consiliului Județean Bistrița-Năsăud este mai mic cu 6 milioane decât cel din 2019, când noi eram la guvernare și eram atacați că nu susținem dezvoltarea județului”, a declarat Daniel Suciu într-o conferință de presă.
Sursa citată a ținut să precizeze că, în timpul guvernării PSD, comunitățile locale din Bistrița-Năsăud au beneficiat de investiții în valoare de aproximativ un miliard de lei.
”Aduc aminte performanța ciumei roșii în județul Bistrița-Năsăud. Am analizat cele două programe guvernamentale care s-au derulat în județul Bistrița-Năsăud – PNDL 1 și PNDL 2, care au însemnat aproape un miliard de lei, investiții directe în comunitățile din județul Bistrița-Năsăud, bani care au ajuns în absolut toate unitățile administrativ-teritoriale. (…) Mi-am adus aminte și de ultimele două rectificări bugetare pe care cei de la PNL le-au făcut și cu referire la județul Bistrița-Năsăud. Comunele și UAT-urile conduse de primari PSD au primit extrem de puțini bani, în timp ce cele ale PNL au primit mult mai mulți”, a mai spus Suciu.
Fostul ministru al Dezvoltării și Administrației Publice a subliniat că, în timpul guvernării PSD, comunitățile conduse de primari PNL nu au avut de suferit.
”Vă dau doar câteva exemple de comune conduse de PNL și ‘pedepsite’ când PSD era la guvernare. Este și cazul comunei Chiochiș, care a beneficiat de 6 proiecte de la ciuma roșie, în valoare de peste 10 milioane de lei – reabilitări de școli, grădinițe și altele”, a mai completat sursa citată.
În aceste condiții, Daniel Suciu a lansat un apel la politicienii actualei puteri, cărora le-a solicitat să facă publice investițiile pe care le pregătesc pentru județul Bistrița-Năsăud.
”Îmi aduc aminte de promisiunile făcute de PNL, că vor veni și vor conduce această țară și că vor face foarte multe lucruri bune pentru județul Bistrița-Năsăud. (…) Lansez provocarea domnului Ioan Turc, domnului Robert Sighiartău, doamnei Diana Morar și domnului Ovidiu Florean, care sunt parlamentari și reprezentanți ai partidului aflat la guvernare, să facă public tot ceea ce vor ei să facă în actualul mandat pentru județul Bistrița-Năsăud, dacă se poate și aplicat pe cele 62 de unități administrativ-teritoriale, plus proiectele Consiliului Județean”, a mai spus Suciu.
În ceea ce privește proiectul Legii bugetului de stat pe 2021, Daniel Suciu a criticat modul în care a fost construit bugetul național, acuzând PNL că una a spus în campania electorală și alta a făcut.
”Dacă tot își doreau ca românii să știe, de ce nu le-au spus în campaniile electorale de anul trecut că transportul nu va mai fi gratuit pentru studenți. De asemenea, nu le-au spus pensionarilor că pensiile vor fi înghețate, iar legea în vigoare va fi pusă abia în anul 2023, nu în 2021 și nici măcar în 2022, ci în 2023. De ce nu li s-au spus românilor că voucherele de vacanță le vor fi tăiate sau că se va umbla la sporuri. Dacă tot își doreau ca românii să știe, de ce nu le-au spus acest lucru”, a adăugat deputatul.
In fiecare an, odată cu adoptarea bugetului apar nemultumiri si discutii contradictorii intre diferitele grupuri politice din parlament. Si asta din cauză că la mai bine de 30 de ani de la revolutie, România este incă un stat nereformat, cu un sistem politico-administrativ excesiv centralizat de sorginte comunistă. Hotia, coruptia si nepotismul sunt principalele racile ale clasei politice care frânează progresul, iar bugetul reprezintă împartirea sărăciei pe sistem clientelar. Pe de altă parte, centralizarea excesivă împiedică foarte mult absorbția fondurilor europene, iar solutia este regionalizarea, care crează o compatibilizare a structurilor teritoriale cu cerintele Uniunii Europene. Uniunea Europeană nu recunoaște caracterul de regiune, decât dacă ai minim 800.000 de locuitori. Dacă nu ai 800.000 de locuitori nu ești considerat regiune, deci nu poți să depui singur proiecte pentru fonduri europene, nu ești eligibil pentru niciun fel de proiect. In Romania, nu exista nici un județ care îndeplinește condiția de a avea 800.000 de locuitori. România pierde, din această cauză, enorm de mulți bani fiind dependetă de Guvernul de la București unde absorbtia fondurilor europene se misca foarte greu .
Exista două căi de a face regionalizarea. Prima este prin revizuirea Constituției și introducerea „regiunii” drept categorie administrativ teritorială în Romania ceea ce nu există astăzi. A doua cale este mai simpla si se poate face prin lege care sa prevada comasarea mai multor județe, ceea ce nu necesită modificarea Constituției. Aceasta presupune ca din cele 41 de județe actuale sa faci un numar mai redus dupa modelul Poloniei, care a făcut reforma administrativa in1999, prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare judetelor de la noi) in 16 mari voievodate, pentru a corespunde cerintelor europene.
Prin urmare, regionalizarea trebuie să aiba ca obiectiv esential descentralizarea si un grad ridicat de autonomie regională. Insă regionalizarea cu păstrarea judetelor nu rezolva nimic, ba dimpotrivă adaugă un nivel suplimentar de birocratie intre administratia centrală si cea locală. Solutia este extrem de simplă si ea presupune desfintarea actualelor judete si trecerea unor prerogative de importantă zonală, ale acestora la regiune, iar celelalte atributii judetene care au importantă locală, să treacă la primarii, unde sunt mai aproape de cetătean.
Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis cu prilejul zilei 24 ianuarie, la împlinirea a 162 de ani de la Unirea Principatelor Române, un mesaj prin care a făcut un apel pentru eliminarea ”centralismului administrativ”, pe care îl consideră ”un veritabil obstacol în calea modernizării actuale a României”.
De asemenea, presedintele a atras atenția că politizarea instituțiilor ”nu poate să ne ofere nimic bun în viitor”.
Pe de altă parte există comune care nu au resurse nici pentru acoperirea cheltuielilor de functionare a aparatului din primărie. Evident, reforma administrativă trebuie să masură ducă intr-un timp rezonabil, la asocierea comunelor si nu la comasarea lor fortată, facută din birou după ureche.