Începând cu luna august, sistemul asigurărilor sociale de sănătate din România suferă modificări importante, ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Vineri, 1 august, în cadrul unei conferințe de presă, directorul general al Casei Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Bistrița-Năsăud, Adela Cârcu, a prezentat principalele schimbări aduse legislației, cu impact direct asupra asiguraților.
A: Categorii care beneficiază în continuare de asigurare fără plata contribuției
Noile reglementări păstrează calitatea de asigurat, fără plata contribuției, pentru următoarele categorii de persoane:
- copiii până la vârsta de 18 ani,
- tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenţii de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni de la terminarea studiilor, ucenici sau studenţi, absolvenţii facultăţilor de medicină, stomatologie, farmacie, dar nu mai mult de 6 luni de la absolvirea facultăţii, studenţii-doctoranzi, precum şi persoanele care urmează modulul instruirii individuale, pe baza cererii lor, pentru a deveni soldaţi sau gradaţi profesionişti. Prevederea se aplică inclusiv în cazul tinerilor de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, elevi, ucenici sau studenţi, respectiv în cazul studenţilor-doctoranzi, înmatriculaţi într-o instituţie de învăţământ liceal/şcoală profesională sau instituţie de învăţământ superior, după caz, acreditată, din altă ţară – adeverință de la unitatea de invatamant – care sa ateste ca este acreditata. Persoanele din această categorie, dacă realizează venituri din salarii, pensii sau venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, datorează contribuţie pentru aceste venituri.
- tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecţie a copilului;
- persoanele cu handicap;
- bolnavii cu afecţiuni oncologice beneficiari de programe naţionale de sănătate, până la vindecarea respectivei afecţiuni, care nu realizează venituri;
- femeile însărcinate şi lăuzele, fără venituri;
- persoanele fizice care se află în concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă, acordate în urma unor accidente de muncă sau unor boli profesionale;
- persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv în unităţile penitenciare, persoanele care se află în executarea măsurilor prevăzute la art.109 şi 110 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, persoanele care se află în executarea unei măsuri educative privative de libertate, precum şi persoanele care se află în perioada de amânare sau de întrerupere a executării pedepsei privative de libertate;
- persoanele reţinute, arestate sau deţinute care se află în centrele de reţinere şi arestare preventivă, străinii aflaţi în centrele de cazare în vederea returnării ori expulzării, precum şi cei care sunt victime ale traficului de persoane, care se află în timpul procedurilor necesare stabilirii identităţii şi sunt cazaţi în centrele special amenajate potrivit legii;
- persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii mai mici de 3000 lei, inclusiv;
- persoanele cetăţeni români, care sunt victime ale traficului de persoane, pentru o perioadă de cel mult 12 luni;
- voluntarii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul serviciilor de urgenţă voluntare, în baza contractului de voluntariat, pe perioada participării la intervenţii de urgenţă sau a pregătirii în vederea participării la acestea;
- prestatorii casnici care utilizează şi preschimbă în bani, potrivit legii, cel puţin 85 de tichete de activităţi casnice, lunar;
- donatorii de celule stem hematopoietice care au donat pentru un pacient neînrudit sau înrudit, pentru o perioadă de 10 ani de la donare.


Categorii care nu mai beneficiază de asigurare fără plata contribuției de sănătate
Începând cu 1 august, trei categorii de persoane nu mai sunt asigurate, fiind obligate să opteze pentru asigurarea facultativă dacă doresc acces la servicii medicale complete:
- soţul, soţia şi părinţii fără venituri proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate, (coasiguratii) vor beneficia de servicii medicale din pachetul de servicii medicale de baza daca se asigura facultativ;
- bolnavii cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate, (cu excepţia celor cu afectiuni oncologice) care nu realizează venituri, vor beneficia de servicii medicale din pachetul de servicii medicale de baza DOAR în cadrul programelor naţionale de sănătate ai căror beneficiari sunt si până la vindecarea respectivei afecţiuni. In situatia in care au si alte afectiuni care necesita servicii medicale din pachetul de servicii medicale de bază, ca sa beneficieze de aceste servicii trebuie sa se asigure facultativ. Spre exemplu, un pacient inclus în Programul Național de Sănătate de diabet zaharat, beneficiază de servicii medicale în strânsă legătura cu afecțiunea respectiva. În schimb, dacă are nevoie de servicii medicale pentru o altă afecțiune, va putea beneficia de aceste servicii doar dacă este asigurat facultativ;
- personalul monahal al cultelor recunoscute, aflat în evidenţa Secretariatului de Stat pentru Culte vor beneficia de servicii medicale din pachetul de servicii medicale de baza daca se asigura facultativ.
În cazul cele trei categorii menționate mai sus, până la data de 1 septembrie 2025, aceste persoane sunt considerate în continuare asigurate. După această dată, trebuie să se asigure facultativ.
Asigurarea facultativă: cum se face și cât costă
Persoanele care doresc să se asigure facultativ trebuie să depună la ANAF Declarația Unică (Formular 212) și să plătească:
- 25% din contribuția datorată la momentul depunerii declarației;
- restul de 75% până la 25 mai 2026.
Contribuția se calculează ca 10% din șase salarii minime brute pe economie, ceea ce în prezent înseamnă 2.430 lei/an.
ANAF are obligatia de a transmite CJAS Bistrița-Năsăud lista persoanelor asigurate, dar, pentru înregistrarea rapidă ca asigurat, persoanele pot să se prezinte la sediul CJAS Bistrița-Năsăud cu declarația depusă la ANAF.
B: Categorii de persoane care beneficiază de asigurare prin reţinere la sursă
Vor continua să fie asigurate prin reținere la sursă:
- persoanele fizice aflate în concediu de acomodare, potrivit Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în concediu pentru creşterea copilului, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
- persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, prin Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin Legea nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 – 1961, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi persoanele prevăzute în Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, pentru drepturile băneşti acordate de aceste legi;
- persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj sau, după caz, de alte drepturi de protecţie socială care se acordă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, potrivit legii;
- persoanele fizice care beneficiază de venit minim de incluziune potrivit Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificările şi completările ulterioare.
Pensionarii cu pensii peste 3.000 lei vor plăti contribuție la sănătate
Începând cu luna august, pensionarii care încasează peste 3.000 lei lunar vor datora contribuție de sănătate de 10% aplicată doar asupra sumei care depășește acest plafon. Contribuția se reține direct de către Casa de Pensii. Reținerea contribuției la sănătate la sursă se aplică începând cu luna august.
Modificări și în calculul indemnizațiilor concediilor medicale pentru incapacitate temporară de muncă
O altă modificare importantă privește modul de calcul al indemnizațiilor de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă (cod 01 – boli obișnuite/accidente în afara muncii):
- 55% din baza de calcul pentru concedii de până la 7 zile;
- 65% pentru concedii de 8–14 zile;
- 75% pentru concedii de peste 15 zile.
Normele de aplicare vor fi stabilite printr-un ordin comun al ministrului sănătății și al președintelui CNAS, aflat în prezent în transparență decizională.
Motto:
„A administra ? Dar întrebatu-s-au vreunul din geniile universale ale liberalismului ce va să zică a administra ? Ce va să zică a privi bunăstarea populațiunii ca pe un lucru încredințat înțelepciuni și vegherii tale? Să gândești pentru cel ce nu gândește, să pui în cumpănă dările comunale, să le deschizi oamenilor ochii ca să nu puie dări peste dări, ba butucărit, ba stupărit, ba văcărit, ba câte comedii toate îi trec prin cap primarului pentru a stoarce și cea din urmă picătură de sânge din țăran!”
(Mihai Eminescu- ILUSTRAȚII ADMINISTRATIVE, în Timpul, decembrie 1877)
Orice asemănare cu situatia actuală din România nu-i deloc întâmplătoare. Guvernarea anterioară a adus România la cel mai mare deficit bugetar . Cu toate astea guvernul Bolojan nu a venit cu un semnal de diminuare a cheltuielilor de functionare a statului prin reducerea numărului de ministere. Dimpotrivă, s-a păstrat acelasi număr de 16 ministere la care s-au adăugat încă 5 vicepremieri. In schimb , pentru diminuarea deficitului bugetar guvernul a introdus noi poveri pe spinarea populației printr-un un pachet de măsuri fiscale bazat pe cresterea de taxe si impozite , începând din 1 august, 2025 .
Nimic despre reforme structurale profunde menite să ducă reducerea cheltuielior din sectorul bugetar. Una dintre aceste reforme este reorganizarea administrativă şi descentralizarea, despre care premierul Bolojan spune că aceasta nu poate fi făcută decât din 2028. Numai că pentru a putea fi aplicată din 2028 reforma administrativ-teritorială trebuie pregărită de pe acum. In acest sens există depus la parlament un proiect de reorganizare administrativ-teritorială a României pe structura regiunilor de dezvoltare:
(Vezi: https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganizarea-teritoriala.pdf)
Reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
In România sunt 3.228 de unități administrativ-teritoriale (UAT), constând din 2.862 de comune, 216 orașe, 102 municipii, 41 de consilii județene și Primăria Capitalei cu cele șase primării de sector, dintre care doar o pătrime din acestea pot susține cheltuielile cu salariile exclusiv din venituri proprii, fără a lua în considerare si cheltuielile de funcționare.
De altfel, un prim pas a fost făcut in anul 2021, când a fost promulgată Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 122/2020 privind unele măsuri pentru asigurarea eficientizării procesului decizional al fondurilor externe nerambursabile destinate dezvoltării regionale în România (PL-x 507/08.09.2020), prin care cele 8 Agenții pentru Dezvoltare Regională din România devin Autorități de Management pentru Programele Operaționale Regionale începând cu exercițiul financiar următor:
1. Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est;
2.Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est;
3. Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia;
4. Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia;
5. Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest ;
6. Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest;
7.Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru;
8. Agenția pentru Dezvoltare Regionala București-Ilfov.
Astfel, cele 8 ADR-uri vor fi mai aproape de locuitorii regiunilor odată cu POR 2021-2027, cu urmatoarele avantaje:
-Mai puțină birocrație și perioade de așteptare mai scurte.
-ADR-urile se vor ocupa de gestionarea și implementarea proiectelor precum și de efectuarea plăților către beneficiari.
-ADR-urile vor elabora ghidurile de finanțare în funcție de nevoile dumneavoastră.
-Evaluarea și contractarea proiectelor va fi realizată la nivel regional.
In plus, prin reducerea numărului de judete s-ar reduce automat si numărul de prefecturi si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București, la numai 8 prefecturi cu prefecții numiți de Guvern și care este responsabili pentru conducerea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și altor organe ale administrației publice centrale din numai 8 unități administrativ-teritoriale (județe).
In concluzie, reorganizarea administrativă şi descentralizarea trebuie pregărită si făcută etapizat de pe acum astfel încât să poată fi definitivată la alegerile din 2028.
(Vezi si: https://propolitica.ro/2025/06/30/sinteze-o-reforma-administrativ-teritoriala-care-sa-asigure-dezvoltarea-economica-si-sociala-a-tarii-pe-o-baza-sustenabila-este-obligatorie/)