Consiliile județene nu pot beneficia de finanțări pe noua variantă a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), lucru care l-a nemulțumit pe deputatul PSD Daniel Suciu. Acesta cere explicații ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea.
Parlamentarul bistrițean îi cere ministrului Cristian Ghinea să explice de ce consiliile județene au fost excluse de la finanțare.
”Din ultima formă a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) înțelegem faptul că, în viziunea dumneavoastră și a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, consiliile județene nu există și nu au nevoie de fonduri europene. Spun asta pentru că la actualizarea acestuia, ați decis să nu cuprindeți finanțări pentru consiliile județene, deși spitalele sunt în subordinea lor, învățământul special, infrastructura de drumuri județene, instituțiile de cultură și patrimoniul aferent, de asemenea. În acest sens, abordarea dumneavoastră în ceea ce privește eligibilitatea consiliilor județene este profund greșită, iar PNRR trebuie să cuprindă și eligibilitatea acestora. Având în vedere cele expuse în paragrafele de mai sus, vă rog să îmi răspundeți la următoarea întrebare: De ce ați exclus finanțarea consiliilor județene din Planul Național de Redresare și Reziliență? Vă rog să îmi comunicați răspunsul conform Regulamentului Camerei Deputaților”, a scris deputatul Daniel Suciu în interpelarea adresată ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea.
Și președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Emil Radu Moldovan, s-a arătat nemulțumit cu privire la această situație, afirmând că Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România consideră că această decizie este un abuz:
Motto:
„Am trăit în vremea proştilor…”
(Octavian Goga- Testamentul poetului)
In primul rând trebuie să stii despre ce vorbesti. Planul national de redresare si rezilientă (PNRR) pentru Europa are ca obiectiv general să contribuie la repararea daunelor economice și sociale cauzate de pandemia de COVID-19. In acest sens Comisia Europeană, Parlamentul European și liderii UE au convenit asupra unui plan de redresare care să ajute la ieșirea din criză și pună bazele unei Europe moderne, mai durabile.
Există şase direcţii în care pot fi folosiţi aceşti bani alocati din PNRR si anume:
Pilonul I. Tranziția Verde;
Pilonul II. Transformarea Digitală;
Pilonul III. Creștere inteligentă;
Pilonul IV. Coeziune socială și teritorială;
Pilonul V. Sănătate și reziliență economică, socială și instituțională;
Pilonul VI. Politici pentru generația următoare, copii și tineri;
Proiectele pregătite care se incadrează in unul din cei 6 piloni si pentru care există studii de fezabilitate, dar care nu sunt finanţate din alte fonduri europene pot fi trecute pe Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, dacă aceste lucrări se fac în viitor sau dacă au fost efectuate începând cu 1 februarie 2020.
Orice investiţie din aceşti şase piloni prezentată şi inclusă de guvern în planul depus la Comisia Europeană poate fi decontată, dacă a început după 1 februarie 2020, după începutul pandemiei, cu conditia să fie finalizate până in anul2026.
Proiectele depuse de autorităţile locale prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) pot fi si ele finanţate prin Programul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR), dacă respectă regulile europene.