Începând din acest an, Guvernul a stabilit o nouă modalitate de acordare a despăgubirilor pentru pagubele provocate de animalele sălbatice.

Proprietarii de animale, culturi agricole sau gospodării afectați trebuie să depună cererile de despăgubire la primăria din unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia a avut loc incidentul, iar deciziile de despăgubire și plata sumelor stabilite de comisia de constatare revin Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM). Alocarea bugetară pentru aceste despăgubiri este cea mai mare de până acum: 8.000.000 de lei.

Dacă în cazul atacurilor asupra oamenilor și eventualelor răni sau decese cauzate de animale sălbatice, despăgubirile se vor aloca prin ordinul Ministrului Mediului, în situația pagubelor produse culturilor agricole, silvice, animalelor domestice și autovehiculelor, în urma accidentelor de circulaţie şi persoanelor fizice, de exemplare din speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, despăgubirile se acordă de către ANPM, în baza deciziei unei comisii întrunite la nivel local.

”Aceste despăgubiri vor fi acordate urmărindu-se strict cuantumurile stabilite prin Hotărârea de Guvern și modul în care cei care reclamă pagubele și-au respectat, la rândul lor, obligațiile legale. Spre exemplu, proprietarii culturilor agricole au obligația să își recolteze culturile agricole, până la 15 decembrie, așa că după această data, dacă au fost păgubiți, nu mai pot beneficia de despăgubiri. La rândul lor, deținătorii animalelor domestice trebuie să asigure paza animalelor, să aibă câini, să meargă pe anumite trasee ori să adăpostească animalele pe timpul nopții în spații împrejmuite, astfel încât să fie protejate de atacurile animalelor sălbatice. Mai mult decât atât, administratorii fondurilor cinegetice trebuie să realizeze integral, în sezonul de vânătoare anterior, cota de recoltă, inclusiv eventualele suplimentări aprobate, la speciile ale căror exemplare au produs paguba care face obiectul constatării şi evaluării, precum și să asigure hrană complementară, ca să prevină deplasarea animalelor către zonele populate”, a explicat Laurențiu Alexandru Păștinaru, președintele ANPM.

Cuantumul despăgubirilor se stabilește de către comisia  de constatare, formată din trei membri, funcţie de valoarea de piaţă a producţiei vegetale a culturilor agricole, calculate conform prevederilor hotărârii. În cazul animalelor domestice ucise, cu excepţia albinelor, despăgubirea se calculează la valoarea de înlocuire a animalului/animalelor, în funcţie de specie, rasă, valoare genetică şi zootehnică etc, iar în cazul animalelor domestice rănite sau a stupinelor, valoarea despăgubirii care se acordă nu poate depăşi valoarea de înlocuire a animalului/animalelor, respectiv a stupului/stupilor şi a materialului biologic apicol, la data la care s-a produs paguba.

”Hotărârea a fost adoptată la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor cu intenția ca cei afectați să primească despăgubirile în timp util și la o valoare corectă, dacă și-au respectat obligațiile în privința protejării culturilor, animalelor și bunurilor care le aparțin. Alocarea bugetară anunțată de Ministrul Mediului, Taczos Barna, de 8.000.000 de lei este cea mai mare de până acum și reprezintă atât o modalitate de gestionare durabilă a faunei cinegetice, cât și o protecție pentru oameni, culturi gricole/silvice și a animalelor domestice. Pentru ANPM, răspunderea atribuită prin HG 3/2023 este foarte mare, având în vedere că un reprezentant al nostru trebuie să facă parte obligatoriu din comisia de constatare și de evaluare a pagubelor”, susține Laurențiu Alexandru Păștinaru.

Președintele ANPM subliniază că pentru a putea gestiona toate problemele care vor apărea în teritoriu va fi necesară o reorganizare a activităților și o bugetare suplimentară a activității, în fiecare județ, astfel încât reprezentantul APM desemnat să facă parte din aceste comisii să poată  ajunge în teritoriu, în termenul solicitat.

”În prezent, există câte un sigur angajat pe domeniul Conservarea Naturii și Biodiversitate, la nivel județean și chiar avem agenții locale care nu au niciun angajat pe acest domeniu. Mai mult, în majoritatea APM-urilor există câte un autovehicul disponibil pentru toate activitățile, inclusiv pentru cele necesare autorizărilor, fapt ce va face destul de dificilă programarea deplasărilor, în condițiile în care HG 3/2023 prevede termene stricte pentru analizarea dosarelor. Sunt sigur, însă că vom găsi, împreună cu Ministerul cele mai bune soluții pentru a aplica legea”, a mai spus președintele ANPM.

Cum se întrunește comisia de constatare

Constatarea şi evaluarea acestor pagube se fac numai la cererea scrisă a proprietarului păgubit sau a reprezentantului legal ori convenţional al acestuia, depusă şi înregistrată la unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia s-a produs incidentul, de către comisia de constatare, constituită la nivelul autorităților locale, din care fac parte, câte un reprezentant al:

– Unităţii administrativ-teritoriale;

– Agenției județene de Protecția Mediului;

– Direcţiei pentru agricultură judeţene, pentru pagube produse culturilor agricole, silvice şi animalelor domestice, sau al administratorului drumului, pentru pagubele produse autovehiculelor, după caz;

– Structurii teritoriale a autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare, dacă paguba a fost produsă în fondurile cinegetice şi în intravilanul/intravilanele cuprinse în schiţa/schiţele acestora de exemplare din speciile prevăzute în Legea vânătorii.

Alte prevederi legale privind depunerea cererilor și soluționarea acestora

– Formularul cererii este tipizat și se pune la dispoziţia solicitantului de către unitatea administrativ-teritorială pe teritoriul căreia s-a produs paguba, iar completarea acestuia se face în termen de maximum 48 de ore de la data constatării producerii pagubei, împreună cu toate celelalte dovezi prevăzute de lege, funcție de fiecare situație în parte.

– La constatarea pagubei au obligaţia de a fi prezenţi proprietarul păgubit sau reprezentantul legal ori convenţional al acestuia şi, după caz, gestionarul faunei cinegetice din fondul cinegetic în care s-a produs paguba sau administratorul ariei naturale protejate, dacă paguba s-a produs într-o arie naturală protejată neinclusă într-un fond cinegetic sau în care vânătoarea nu este admisă.

– Hotărârile comisiei se iau cu votul celor trei membri ai comisiei, în cazurile de dezacord aceștia fiind obligați să specifice opiniile divergente.

– Procesul-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor, încheiat în condiţiile acestei hotărâri poate fi contestat ulterior de către gestionarul faunei cinegetice sau proprietarul păgubit, în cazul în care aceștia nu sunt mulțumiți de decizia comisiei.