Zeci de angajaţi din sistemul de învățământ din judeţul Bistriţa-Năsăud, majoritatea afiliaţi Federaţiei ”Spiru Haret”, au protestat marți, timp de o oră, în faţa Instituţiei Prefectului, anunţând că vor continua greva generală.
”Profesorii nu vor să cedeze, mai ales după OUG 53 publicată în Monitorul Oficial în 1 iunie. Reacția cadrelor didactice este cunoscută, colegii nu sunt mulțumiți de această ordonanță. Ei nu vor eșalonarea majorărilor salariale în 3 ani, sunt nemulțumiți de faptul că prevederea privind salariul mediu brut al debutanților, care să fie egal cu salariul mediu brut din economie, nu a fost prevăzută. Sunt nemulţumiţi şi de atitudinea unor guvernanţi. Considerăm că prin această ordonanță am fost umiliți, atât prin conținutul ei, cât mai ales prin atitudinea guvernanților. Ni se pare că celor de la guvernare nu le pasă le noi. Noi am fost cuminți timp de 30 de ani, am făcut puține greve, dar ce e mai trist e că nici acum nu suntem luați în considerare. Ca urmare, aceasta este starea de fapt în ceea ce priveşte cadrele didactice, de nemulţumire generală şi de rămânere în grevă a majorităţii. În ceea ce priveşte părinţii şi copiii, aici părerile sunt împărţite. Unii dintre părinţi care au copii în clasele terminale, nu sunt de acord cu greva noastră sau sunt de acord, dar ar dori – şi pe drept, îi înţeleg – să găsim o soluţie de compromis astfel încât copiii să-şi poată da examenele”, a spus prof. Cristina Rusu, liderul Sindicatului Învățământ Bistrița-Năsăud, afiliat Federaţiei ”Spiru Haret”.
Sursa citată a menționat că aproximativ 72 la sută dintre membrii de sindicat și-au manifestat dorința de a rămâne în această perioadă în grevă.
În ceea ce privește examenele naționale, Cristina Rusu a adăugat: ”Sperăm să se țină aceste examene. Noi nu suntem împotriva acestor examene. Înțelegem și părinții care au copii în clase terminale, dar îi rugăm să ne înțeleagă și ei pe noi. Eu sper din tot sufletul că se va găsi o soluție în această săptămână și că liderii noștri vor reuși să ajungă la o înțelegere și să nu sufere amânări examenele naționale. Soluția nu este la noi, ci la guvernanți”.
La protestul de marți au participat zeci de angajați din sistemul educațional din Bistrița-Năsăud care au scandat ”Nu cedăm, nu cedăm!” și au afișat pancarte cu mesaje precum ”Sunt profesor. Vreau respect!”, ”Fără noi nu ați exista nici voi! Respectați-ne!”.
Sindicaliștii din Educație sunt deciși să nu renunțe și anunță că joi, 8 iunie, vor organiza o nouă acțiune de protest în fața Instituției Prefectului Bistrița-Năsăud.
Aceasta este cea de-a treia săptămână de grevă generală în sistemul de învățământ, aceasta fiind declanșată pe 22 mai.
Ministerul Educaţiei precizează că a centralizat constant informaţii statistice privind personalul din învăţământul preuniversitar care a participat la protestul declanşat în 22 mai 2023.
”Conform datelor primite de la inspectoratele şcolare judeţene/al Municipiului Bucureşti, situaţia, la nivel naţional, după adoptarea Ordonanţei de urgenţă 53/2023, se prezintă astfel: în perioada 31 mai – 6 iunie, procentul cadrelor didactice care se află în grevă a scăzut cu 4,78 şi, la nivel general, cu 5,26 (personal didactic, didactic auxiliar şi nedidactic). Faţă de datele primite în 31 mai, astăzi, 6 iunie, se constată că numărul cadrelor didactice care continuă greva a scăzut în toate judeţele, cu excepţia judeţului Covasna (+1,1%). La nivel general, cei mai mulţi angajaţi din sistemul preuniversitar şi-au reluat activitatea în judeţele: Vâlcea (12,6%), Ialomiţa (11,8%), Teleorman (11%), Botoşani (10,3%), Bucureşti (9%), Buzău (8%). În perioada 31 mai – 6 iunie, şi-au reluat activitatea aproximativ 15.000 de angajaţi din sistemul de învăţământ preuniversitar, din care aproximativ 10.000 de cadre didactice. La nivel naţional, conform raportărilor primite de la inspectoratele şcolare judeţene/al Municipiului Bucureşti, în 1.007 unităţi de învăţământ procentul cadrelor didactice de participare la grevă este 0 (cu 168 de unităţi mai mult decât în 31 mai), iar în 233 de unităţi participă întregul personal didactic (cu 42 de unităţi de învăţământ mai puţin faţă de 31 mai). Precizăm că niciun judeţ nu a raportat o participare la grevă a personalului din învăţământul preuniversitar de 100%. Datele prezentate sunt cele transmise de inspectoratele şcolare judeţene/al Municipiului Bucureşti. Situaţia este dinamică, fiind monitorizată în permanenţă”, a transmis Ministerul Educației.
Referitor la întâlnirea desfăşurată astăzi, 6 iunie, între reprezentanţii Ministerului Educaţiei, ai elevilor, ai părinţilor şi ai sindicatelor reprezentative din învăţământul preuniversitar, respectiv Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” şi Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Ministerul menționează că toţi cei prezenţi au agreat că, în acest moment, nu se impune modificarea datelor de desfăşurare a probelor examenelor naţionale.
De asemenea, Ministerul Educaţiei a invitat reprezentanţii federaţiilor sindicale la o nouă întâlnire, pentru finalizarea negocierilor pe Contractul Colectiv de Muncă.
Motto:
„Cum de rămân nespânzurați
Acești nerușinați și hoți?…
Poate doar pentru că nu sunt
Atâția arbori pe pământ
De care să atârne toți”
(Petõfi Sándor- Cum de rămân nespânzurați)
Premierul Nicolae Ciucă le spunea grevistilor din învățământ că „Toate problemele acumulate în peste treizeci de ani nu pot fi rezolvate deodată”, iar președintele Klaus Iohannis sustinea că nu înțelege motivele pentru care profesorii ar continua să protesteze după ce „guvernul a dat sindicatelor tot ce au cerut”. Ce să mai întelegi?
Realitatea este că s-au acumulat o serie de probleme care nu pot fi solutionate fără un set reforme structurale profunde menite să conducă la reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
In felul acesta vor exista resurse financiare disponibile pentru rezolvarea problemelor din educatie, sănătate, siguranţa si ordinea publică.