Primăria Bistrița a marcat împlinirea a 100 de ani de la nașterea Regelui Mihai I al României prin amplasarea unui bust al suveranului în Parcul Municipal. Totodată, parcul va purta și numele ”Regele Mihai”.
Luni, 25 octombrie, bustul Regelui Mihai a fost dezvelit în prezența mai multor oficialități locale, acesta fiind amplasat în zona labirintului din Parul Municipal, în apropierea Palatului Culturii.
Evenimentul a debutat cu intonarea Imnului Național al României, după care a fost oficiată o slujbă de sfințire a monumentului.
Ulterior, reprezentanți ai Brigăzii 81 Mecanizată General Grigore Bălan, Instituției Prefectului Bistrița-Năsăud, Primăriei Bistrița și ai Clubului Monarhiștilor Bistrițeni au dezvelit bustul.
Au urmat scurte discursuri susținute de primarul municipiului Bistrița, Ioan Turc, și unul dintre reprezentanții Clubului Monarhiștilor Bistrițeni – dr. Tiberiu Podani.
”La 100 de ani de la nașterea Majestății Sale, comunitatea bistrițeană îl omagiază prin atribuirea numelui de Regele Mihai Parcului Municipal și prin dezvelirea unui bust. Regele Mihai a fost om de un uriaș bun simț, un om de o noblețe desăvârșită și un caracter dincolo de orice îndoială. (…) Un moment memorabil. Sunt mândru că sunt bistrițean și sunt mândru pentru că aparțin unei comunități de oameni vrednici, frumoși, cu adevărat civilizați, români, patrioți și creștini. Fie binecuvântată în veci memoria Maiestății Sale”, a spus primarul municipiului Bistrița, Ioan Turc.
De asemenea, dr. Tiberiu Podani a punctat că acest moment reprezintă o recunoaștere a ceea ce a fost și este pentru România Regele Mihai I.
”Este o mare onoare pentru mine să particip la acest eveniment deosebit. (…) Orice cuvânt pălește în fața evenimentului în sine. În primul rând, vreau să aduc gratitudinea din partea Clubului Monarhiștilor pentru cei care au făcut posibil acest moment deosebit, care este de fapt o recunoașterea firească a ceea ce a fost și este pentru noi Regele Mihai In al României. (…) Este vorba despre un rege, un ultim monarh al românilor care a slujit cu onoare, demnitate, loialitate și credință poporul român. Până în ultima clip a fost aproape de români, din tot sufletul și din toată inima lui. Un rege născut pe pământ românesc, care a trăit o mare parte a vieții pe pământ românesc și care este îngropat tot pe pământ românesc. Cei care i-au fost aproape și l-au cunoscut direct pot spune foarte multe despre personalitatea Regelui I al României. Emblematic pentru români este discursul-testament la împlinirea vârstei de 90 de ani, rostit de Regele Mihai I în Parlamentul României. Multe lucruri sunt de învățat din acest testament, dar cuvintele expuse în 2011 în plenul Parlamentului ar trebui s reținem câteva cuvinte care să reprezinte pentru noi un țel, un imbold și un mod de viață. O țară, un popor nu are viitor dacă nu are morală, credință și memorie – cuvinte spuse din tot sufletul și care au atât de multă încărcătură emoțională. Un al element important și un lucru plin de profunzime din gândirea Majestății Sale Regele I al României a fost cel legat de următoarea frază: Nu am primit țara aceasta ca și moștenire de la părinții noștri, ci am împrumutat-o de la copiii noștri. Un alt lucru demn de ținut minte. Recitesc frecvent acest discurs din 2011 și de fiecare dată sunt emoționat de lucrurile pe care le găsesc în cuvintele deosebite pe care le întâlnesc în pasajele acestui discurs”, a spus dr. Tiberiu Podani, care a mulțumit tuturor celor care au făcut posibilă amplasarea unui bust al suveranului la Bistrița.
După discursuri, la bustul Regelui Mihai a fost depusă o coroană de flori, ulterior evenimentul fiind declarat încheiat.
Reamintim că Parcul Municipal va purta numele ”Regele Mihai“, după ce Consiliul Local Bistrița a adoptat o hotărâre în acest sens.
Doar o întrebare care necesită clarificări ştiinţifice, nu păreri personale:
1). Cum poate fi numit actul de la 23 august 1944 prin care un suveran arestează capul de facto al Armatei Ţării şi (în plin conflict militar) îl predă plocon inamicului ?
Da. Atunci, la 23 august 1944, pentru România şi pentru Germania s-a întâmplat un al 2-lea Stalingrad, poate mai distrugător decât cel din 1942-1943 de la Cotul Donului. Atunci România şi-a pierdut onoarea, iar în perioada: 23 AUGUST – 12 SEPTEMBRIE 1944, Armata Română s-a aflat în situaţia (incredibilă) de a avea 2 INAMICI:
– primul era fostul aliat Germania, iar al 2-lea (NOUL ALIAT) cel din 22iunie 1941respectiv Rusia Sovietică.
Prin urmare, de la 23 august până la 12 septembrie 1944, România a fost practic o ţară OCUPATĂ şi fără apărare în faţa trupelor sovietice.
Atenţie-! IESIREA DIN AXĂ – nu a fost bine-văzută nici de ALIAŢI, care au refuzat României statutul de Cobeligerantă la Conferinţa de pace de la Paris din 1946 şi a supus-o unor inimaginabile DESPĂGUBIRI DE RĂZBOI.
Actul de la 23 august 1944 asumat direct de regele Mihai, a fost tratat de sovietici ca o Capitulare necondţionată. Urmările au fost drastice:
a) PESTE 130.000 de soldaţi români luaţi prizonieri si deportaţi în URSS;
b) pierderea a 50% din totalul de 19 Divizii angajate în luptă alături de URSS;
c) pierderea libertăţii şi bolşevizarea României cu forţa.
Procedându-se la arestarea Mareşalului şi la capitularea întregii armate,
ÎNAINTEA SEMNĂRII ARMISTIŢIULUI, România a fost dezonorată, ulterior, regele primit înalta distincţie POBEDA, de la tovarăşul STALIN.
Motto:
„Mulţime brută şi ingrată!
Cu-a mea cântare nu putui
În viaţă-mi să te mişc o dată…
Şi-odat’… o să-mi ridici statui.”
(Ion Luca Caragiale- Da… nebun!)
Regele Mihai I s-a născut la 25 octombrie 1921, în Castelul Foişor de la Sinaia şi a fost botezat în rit ortodox după numele voievodului Mihai Viteazul. Mihai I a fost rege al României între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930, precum și între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947, când comuniștii instalati la putere cu ajutorul trupelor sovietice, l-au obligat să semneze imediat și necondiționat actul de abdicare actul de abdicare sub amenințarea cu declanșarea unui război civil. La 3 ianuarie 1948, regele Mihai a fost silit să părăsească țara, după care a urmat un prelung exil unde a încercat să pledeze cauza țării sale. După Revoluția din 1989 a fost oprit de regimul Ion Iliescu să se întoarcă în țară.Abia cu ocazia Paștelui din 1992, a primit viza de intrare in România când a atras mulțimi entuziaste venite să-l vadă. Numai în 1997, sub președinția lui Emil Constantinescu, și-a primit înapoi cetățenia română si a revenit definitiv in tară. Desi după alegerile din 1997 se vehicula ideea restaurării monarhiei, atît ţărăniştii cît şi preşedintele Emil Constantinescu au evitat cu grijă subiectul cu toate ca Regele Mihai a continuat să fie privit cu admiraţie şi cu speranţă. Nici măcar nu a fost organizat un referendum pentru ca poporul să poată decide asupra formei de guvernământ.