Pentru a marca Ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-Al Doilea Război Mondial și Ziua Europei (sărbătorite la data de 9 mai), precum și Ziua Independenţei Naționale a României (sărbătorită la 10 mai), autoritățile din Bistrița-Năsăud au organizat luni, la Monumentul Eroilor din Piața Petru Rareș din Bistrița, o ceremonie militară și religioasă.

Evenimentul a început la ora 11:00 și a cuprins o serie de momente, printre care acordarea onorului militar, intonarea Imnului Naţional al României, oficierea unui serviciu religios, depunerea unei coroane de flori și s-a încheiat prin defilarea Gărzii de Onoare. 

La ceremonie au luat parte oficialități județene și locale, printre care prefectul județului Bistrița-Năsăud, Mica Oprea, cei doi vicepreședinți ai Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Camelia Tabără și Ciprian Kecskes-Simionca, primarul municipiului Bistrița, Ioan Turc, alături de directori ai instituțiilor publice și cadre militare.

Cu acest prilej, primarul Ioan Turc a transmis un mesaj: 

”Trăim astăzi o zi cu multiple semnificații. Am să mă refer în câteva cuvinte la Ziua Europei. Practic, toată construcţia europeană consfinţeşte principiul trecerii de la confruntare la cooperare, în beneficiul tuturor popoarelor europene. N-a fost uşor, ţinând cont de multitudinea de etnii şi de culturi pe care Europa le are. Cred că într-o asemenea zi se cuvine să spun că trăim într-un oraş european şi într-o ţară europeană, că suntem parte a civilizaţiei europene dintotdeauna, civilizaţie pe care am apărat-o cu arma în mână, începând cu zorii Evului Mediu, şi pe care am îmbogăţit-o prin cultura noastră şi prin aportul la ştiinţe în toate domeniile. Ce însemană astăzi Europa pentru noi? Înseamnă o dezvoltare care se doreşte a fi unitară şi înseamnă o apărare comună, un principiu de securitate comun pe care îl avem sub umbrela NATO. Până la urmă, Statele Unite, care sunt de fapt forța NATO, nu sunt altceva decât o prelungire a Europei. Bistriţa are 60% din banii pentru dezvoltare proveniţi din fonduri europene şi spun acest lucru pentru toţi cei care încă mai contestă importanţa prezenţei noastre în conceptul european. Bineînţeles că nu tot ceea ce Europa ne oferă trebuie ca să mâncăm pe nerăsuflate. Suntem un popor cu o vechime venerabilă, suntem oameni înţelepţi de aceea eu că ştim exact ce trebuie să luăm şi ceea ce nu trebuie, dar fundamentul democratic şi securitatea nu pot fi trecute cu vederea. În ceea ce privește semnificația zilei de 9 mai cu privire la victoria împotriva fascismului, ea astăzi în Europa semnifică din ce în ce mai mult un respect pe care îl acordăm celor ce s-au jertfit în cel de-Al Doilea Război Mondial. O lungă perioadă de timp, prezenţa noatră, a armatei române, pe frontul de răsărit a fost un subiect tabu. Nu trebuie să fie un subiect tabu pentru că imperiul rus, sub forma lui bolşevică, a fost un stat agresor, a fost un stat care a provocat cel de-Al Doilea Război Mondial, alături de Germania. Astăzi, cred că ziua de 9 mai înseamnă, mai mult decât în anii trecuţi, solidaritate, luptă în comun şi un mesaj cât se poate de unitar cu privire la salvarea şi apărarea valorilor pe care le iubim şi pe care le respectăm. Tot astăzi, în urmă cu un număr de ani, Mihail Kogălniceanu rostea Declaraţia de Independenţă. A fost un moment fast pentru români, pentru că de fapt s-a dat startul modernizării României. Am obţinut independenţa și unitatea naţională, am dezvoltat România, pe care astăzi o avem ca ţară membră a Uniunii Europene şi a NATO. Să dea bunul Dumnezeu să trăim vremuri de pace, vremuri în care să ne dezvoltăm, iar copiii noştri să moştenească o ţară aşa cum și-o doresc”.

Ziua de 9 mai este una cu triplă semnificație.

Prima semnificație a aceste zile pentru România este legată de anul 1877, an în care Mihail Kogălniceanu rostea, în plenul Adunării Deputaţilor, Declaraţia de Independenţă a României, act care consfinţea înscrierea definitivă a ţării pe harta Europei. Anul trecut, în Parlament a fost adoptată o lege prin care data de 10 mai devine Ziua Independenţei Naționale a României.

De asemenea, la 9 mai 1945 a fost semnat, la Berlin, actul de capitulare necondiţionată a Germaniei, care a marcat astfel sfârșitul, în Europa, al celei mai mari și mai sângeroase conflagrații mondiale din toate timpurile – Al Doilea Război Mondial.

Totodată, declaraţia din 9 mai 1950 a ministrului de Externe al Franţei, Robert Schuman, este considerată piatra de temelie a procesului de formare a Uniunii Europene. Pornind de la acest imbold, ţările europene şi-au concentrat energiile către stabilirea unei noi forme de cooperare politică, menită să înlăture posibilitatea izbucnirii unui nou război între națiunile Europei. Un an mai târziu, a fost semnat Tratatul de la Paris, care prevedea crearea primului organism european de cooperare, Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, devenită ulterior parte a Uniunii Europene.