La Bistrița, Ziua Imnului Național al României a fost marcată printr-o ceremonie militară și religioasă organizată la statuia poetului Andrei Mureșanu din Piața Centrală.
Manifestările dedicate Imnului de stat al României au debutat cu acordarea onorului militar, după care a fost rostită o rugăciune pentru binecuvântarea și protejarea poporului român.
Ulterior, primarul municipiului Bistrița, Ioan Turc, a transmis un mesaj cu ocazia acestei zile.
”În primul rând, dați-mi voie să îmi exprim bucuria pentru faptul că astăzi, de Ziua Imnului Național, la Bistrița avem un grup de copilași care își petrec vacanța la tabăra de la Sângeorz-Băi. Sunt copii români, vorbitori de limbă română din țările din jur, dar și din țări din Europa. Sper să vă simțiți bine și să plecați și mai români decât ați venit. (…) Constituția României, în articolul 12, statuează simbolurile naționale – Drapelul Național, Ziua Națională, Imnul Național, stema și sigiliul statului. Sărbătorirea Zilei Imnului Național la Bistrița are o semnificație deosebită pentru că autorul versurilor, poetul Andrei Mureșanu, s-a născut la Bistrița în 16 noiembrie 1816. Încă de la debut, în revista ”Foaie pentru minte, inimă şi literatură” din Brașov, poemul ”Un răsunet” a fost un strigăt de luptă, curaj și mobilizare al românilor. A devenit imnul revoluției românilor de la 1848 prin așezarea pe linia melodică compusă de Anton Pann. De atunci, Imnul ”Deșteaptă-te, române!” a fost cântat de fiecare dată când românii au fost nevoiți să pună mâna pe armă sau să ia atitudine – în timpul Războiului pentru Independență din 1877-1878, în timpul războiului pentru întregirea neamului, în Al doilea război mondial (…) și a fost imnul revoluționarilor în 1989. Este un cântec iubit de românii din țară și de cei din mult prea mare diasporă românească. Ne iubim simbolurile naționale, ne respectăm simbolurile naționale pentru că astfel de ne arătăm atașamentul de țară și față de poporul român. La mulți ani, România! La mulți ani, români, din Bistrița – oraș al Imnului Național!”, a transmis primarul Ioan Turc.
Mai apoi, două grupuri de copii, din Ucraina și Grecia, au intonat cântece patriotice. De asemenea, interpretul de muzică populară Nicolae Furdui Iancu a susținut un scurt program artistic.
După acest moment, a fost intonat Imnul Național al României, ceremonia fiind declarată închisă, iar militarii Brigăzii 81 Mecanizată ”General Grigore Bălan” Bistriţa au defilat prin fața celor prezenți la eveniment.
Ziua Imnului Naţional al României a fost proclamată prin Legea nr. 99/1998 şi se sărbătoreşte în fiecare an, la data de 29 iulie. „Deşteaptă-te române!” a fost compus de Anton Pann, iar versurile au fost scrise de poetul Andrei Mureşanu.
Imnul de stat al României este alcătuit din 11 strofe, iar la ocazii festive se interpretează strofele 1, 2, 4 și 11.
Motto:
„ Înaintea ochilor mei stă ziua-noaptea PLEBEA, poporul cel de rând , de a cărui înaintare in cultură , bunăstare și înflorire materială și spirituală, m-aș bucura din adâncul sufletului și încă în aceeași măsură , în care mă întristez astăzi , văzându-l zăcând în noptaticul întunerec al minții, lipsit de tot feliul de cunoștință , atât în privire sufletească , cât si trupească , prin urmare, expus la râpa pierirei, ce în scurt timp poate să urmeze, el este – după puțin însemnătoarea mea părere – acea parte constitutivă la trupul unei nații, de la a cărei cultură sau orbire , însuflețire sau amorțire, viață sau moarte, atârnă pentru totdeauna apunerea sau rădicarea, înflorirea sau cotropirea întregii nații.”
(ANDREI MURESANU- Gazeta de Transilvania, VIII, 1845)
Andrei Mureșanu a lucrat ca profesor la Brașov și a început să publice poezii și articole în ”Foaie pentru minte, inimă și literatură”, o revistă românească cu caracter cultural, supliment al ziarului “Gazeta de Transilvania”. Poemul său intitulat “Un răsunet”, a fost scris la Brașov si versurile au fost puse pe melodia anonimă a unui vechi imn religios (Din sânul maicii mele), devenind marșul revoluționarilor români din 1848 din Transilvania, fiind numit de Nicolae Bălcesu ”Marseilleza românilor”. Denumit ulterior ”Deșteaptă-te, române !”, poemul – alcătuit din 11 strofe – a devenit, din 1990, imnul de Stat al României, iar la ocaziile festive se interpretează doar strofele 1, 2, 4 și 11.
Ziua imnului naţional al României a fost instituită în anul 1998, prin Legea nr. 99/1998, care prevede că această zi va fi sărbătorită în fiecare an la 29 iulie, dată la care, în anul 1848, ”Deşteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată oficial, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.
Un răsunet / Deşteaptă-te, române!
de Andrei Mureșanu
1.
Deşteaptă-te, Române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!
2.
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfători în lupte, un nume de Traian!
Înalţă-ţi lata frunte şi cată-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!
4.
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
”Vieaţă-n libertate ori moarte!” strigă toţi.
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!
Dar noi, pătrunşi la suflet de sânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!
O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fiii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrămi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericul s-ar face vânzători!
De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!
Ne-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!
Ne-ajunge despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!
Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin întrigă şi silă, viclene uneltiri!
11.
Preoţi, cu crucea-n frunte, căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei prea-sfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost’ pământ!
(21 iunie, 1848 – În “Foaie pentru minte, Inimă și literatură”)