An de an, la data de 24 ianuarie se sărbătorește Ziua Unirii Principatelor Române, eveniment cunoscut și sub numele de ”Mica Unire”, fiind considerat a fi primul pas pe calea înfăptuirii statului național unitar român.
Oficialitățile locale din Bistrița-Năsăud au marcat această zi printr-o serie de acțiuni și s-au prins în hora Micii Uniri, eveniment care a avut loc în Piața Unirii din municipiul Bistrița.
Acțiunile dedicate Zilei Unirii Principatelor Române au debutat la ora 12:00, cu intonarea Imnului Național al României, după care a urmat un ceremonial militar – religios la bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza din Piaţa Unirii.
După ceremonialul militar-religios, prefectul județului Bistrița-Năsăud, Stelian Dolha, a susținut un discurs:
”În urmă cu 161 de ani, românii de pe cele două maluri ale Milcovului sărbătoreau împreună îndeplinirea unui ideal drag al generației pașoptiste – unirea Moldovei cu Țara Româneacă. Mica Unire, cum este numit momentul istoric de la 12 ianuarie 1859, a reprezentat prima etapă în crearea statului unitar român desăvârșit la 1 decembrie 1918, când a avut loc unirea și cu Transilvania, Banatul, Crișana și Maramureșul. Ce poate fi mai frumos pentru o națiune decât consensul în jurul unui obiectiv vizionar a cărei împlinire avea să deschidă calea către un stat modern, suveran și independent. Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Țării Românești și al Moldovei a însemnat nu doar venirea la putere a unui om, ci a unui popor. Avem multe de învățat din exemplul artizanilor unirii Principatelor Române. Chiar dacă au existat și voci care se opuneau unificării, divanurile ad-hoc care au precedat unirea celor două principate au demonstrat dorința de unire a românilor, iar elitele politicii vremii au fructificat o șansă istorică pentru întreaga națiune. Reformele care au urmat în toate domeniile importante au schimbat în bine destinul acestui popor. A fost un cumul de voință și de curaj politic datorită căruia există și România de astăzi, revenită de peste un deceniu în marea familie europeană și un partener al Alianției Nord Atlantice. Istoria ne-a demonstrat că putem fi puternici ca națiune atunci când ne unește un obiectiv comun. În 1859, puternica apropiere economică și culturală dintre Moldova și Țara Românească a fost catalizatorul Micii Uniri. Dezvoltarea și modernizarea statului nou format nu ar fi fost posibilă atunci fără respectul pentru lege și pentru binele întregii națiuni. Sărbătoarea Unirii Principatelor Române este un bun prilej de reflecție pentru ceea ce ne dorim ca popor, pentru viitor, lăsând la o parte diferențele de opinie sau rivalitățile politice. Provocarea actuală o reprezintă dezvoltarea țării în pas cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, reducând decalajele economice și sociale”, a declarat Stelian Dolha.
Un scurt discurs a susținut și primarul municipiului Bistrița, Ovidiu Teodor Crețu, care a afirmat că, în opinia sa, ”unirea Țării Românești cu Moldova a fost un pas decisiv, care a demonstrat în mod clar dorința românilor de la sud și de la est de Carpați de a trăi într-un singur stat național și a devenit un model de unitate națională și pentru românii care atunci trăiau în afara României. Încununarea acestui început făcut în 1859 prin actul din 1918 și unirea tuturor românilor într-un singur stat a însemnat, la nivel european, momentul astral al istoriei noastre pe care îl cinstim acum” .
După aceste discursuri, reprezentanții autorităților locale au depus o coroană de flori la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Acțiunile dedicate acestei zile au continuat cu un moment artistic susținut de Muzica Militară și corul Liceului de Muzică ”Tudor Jarda”.
S-au cântat melodii patriotice, iar evenimentul s-a încheiat prin defilarea Gărzii de Onoare. De asemenea, cei prezenți s-au prins în horă și au jucat în jurul statuii domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
https://www.facebook.com/ziardebistrita/videos/127439658427880/
Anul acesta s-au împlinit 161 de ani de la Mica Unire. Actul istoric de la 24 Ianuarie 1859 a reprezentat primul pas pe calea înfăptuirii statului național român unitar.
Unirea celor două principate a fost un proces care a început în anul 1848, bazat pe puternica apropiere culturală și economică dintre cele două țări românești.
În anul 1862, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică, iar după înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. Prin Constituția adoptată la 1 iulie 1866, Principatele Unite încep să se numească oficial România, pentru ca la 1 Decembrie 1918 să se înfăptuiască Marea Unire a Transilvaniei cu România, creându-se actualul stat.
Domnia lui Alexandru Ioan Cuza, deși scurtă (1859-1866), a fost perioada de maximă dezvoltare a României moderne. Prin recunoașterea Unirii depline, crearea primului Parlament unic al României și al primului guvern unitar, prin reformele sale: adoptarea primei Constituții românești, reforma electorală, secularizarea averilor mănăstirești, reforma agrară, a învățământului, domnia lui Alexandru Ioan Cuza a pus bazele dezvoltării moderne a României.
Greu de explicat absenta lui Radu Moldovan de la festivitatea prilejuită de 24 ianuarie fiindcă el se orientează după cum bate vântul. A fost alături de Ponta, apoi de Dragnea, apoi de Grindeanu, apoi de Tudose si chiar de Viorica Dăncilă.
Acum când situatia din PSD este destul de ambiguă si incertă Răducu a declarat că sustine ideile lui Liviu Alexa din „Manifestul de la Cluj” și la „Planul de reformare al PSD ”, citez: „Este o acțiune curajoasă care poate să producă o anumită emoție. Poate că stilul în care Liviu Alexa își prezintă ideile nu este unul pe care eu personal să-l îmbrățișez, dar ceea ce face Liviu eu știu că este din suflet și sunt perfect de acord cu ideile lui. Și eu cred că PSD-ul trebuie reformat profund, că PSD-ul trebuie să se întoarcă cu fața la oameni și la problemele acestora, și mai ales că PSD-ul trebuie să-și recâștige încrederea acestora și să redevină o variantă credibilă pentru ei”.
Prin urmare, Răducu se comportă ”ca romanul impartial”, precum Agamita Dandanache din Scrisoarea Pierduta a lui I.L. Caragiale.
„Domnia lui Vodă-Cuza e istoricește cea mai însemnată de la fanarioți încoace, atât în bine, cât și în rău . Se poate spune că toate creațiunile acestei domnii au acest îndoit caracter – sub inpulsiunea îngrămădirii trebuințelor moderne , românii au pierdut pentru multă vreme dreapta măsură a lucrurilor – instituții, legi, limbă, c-un cuvânt, toate formele vieții publice aveau un aer pripit și nestatornic. ”
(Mihai Eminescu)
Multe s-au schimbat in cei 161 de ani ce s-au scurs de la de la Unirea Principatelor. Mai putin caracterul „pripit si nestatornic” al vietii publice. Lucrul acesta este evident chiar in orasul Bistrita, unde incă din 2012, primarul Cretu a mutat in Piata Unirii bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, din fața sediului Inspectoratului de Poliție Județean, fără sa stie că numele pietei se trage de la Marea Unire din 1918 si nu are nimic in comun cu „Mica Unire” si cu domnitorul Cuza. Dar, dupa mintea lui Cretu, Unire să fie, nu contează dacă-i Mare sau Mică. Probabil, după ce si-a dat seama de gafa făcută, primarul a incercat s-o dreagă atunci in 2012 făcând o declaratie de-a dreptul halucinantă: ”Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bistriţa-Năsăud a comandat şi plătit această statuie. Statuia a fost amplasată în faţa Inspectoratului mai mult timp, pentru că Alexandru Ioan Cuza a pus bazele Poliţiei modern în România. Am adus-o în Piaţa Unirii nu cu referire la Unirea Principatelor Române, ci la Marea Unire. Aici, reprezentanţii Bistriţei la Unirea din 1 decembrie 1918 au primit credenţialul, adică mesajul de unire cu ţara”. Se vede clar că primarul Cretu nu cunoaste faptul istoric elementar si anume că nu Cuza, ci Mihai Vitezul, este precursorul Marii Uniri , fiindcă el a infăptuit pentru prima dată Unirea celor trei tari romanesti si s-a proclamat „Domn al Munteniei, al Ardealului si a toată tara Moldovei”.
Totusi la inceputul anului 2018, anul Centenarului Marii Uniri, Primăria Bistrița a promis realizarea unui monument evocator al actului istoric din 1 Decembrie 1918,care sa fie amplasat în Piața Unirii, dar acest lucru care s-a materializat. De aceea, ar trebui ca un MONUMENT AL UNIRII să fie realizat măcar până pe 4 iunie 2020, când se implinesc 100 de ani de semnarea Păcii cu Ungaria de la Versailles in palatul Trianon. Având in vedere că Piata Unirii din Bistrita este de dimensiuni reduse ca suprafată, acest „Monument al Unirii” ar putea fi realizat sub in forma unui obelisc placat cu marmură cu inaltimea totală de 1918 cm (soclul + obeliscul propriuzis) . La rândul lui obeliscul propriuzis ar trebui sa aiba 1600 cm (anul primei uniri sub Mihai Viteazul), iar impreuna cu soclul de la baza de 3,18 m sa se ridice la inăltimea 1918 cm (simbolizând anul Marii Uniri).
Pe trei dintre laturile obeliscului ar putea fi amplasate efigiile din bronz ale domnitorilor Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza si Regele Ferdinand, iar pe cea d-a 4-a latura să fie trecute numele delegatilor din Bistrita-Nasaud participanti la marea adunare din 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia.
Pe soclul monumentului ar putea fi amplasat un basorelief din bronz executat dupa imaginea cu Marea Adunare de la Alba Iulia, avandu-i in prim plan pe episcopii Iuliu Hossu si Miron Cristea .