Ziua Unirii Principatelor Române a fost sărbătorită vineri, la Bistrița, printr-o ceremonie militară și religioasă, care a avut loc la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza din Piața Unirii, urmată de tradiționala Horă a Unirii.
Evenimentul, la care au participat oficialități județene și locale, dar și numeroși locuitori ai municipiului Bistrița, a început la ora 12:00, cu acordarea onorului militar și intonarea Imnului Naţional al României, după care un sobor de preoți a oficiat serviciul religios.
Ulterior, prefectul județului Bistrița-Năsăud, Teofil Cioarbă, a dat citire mesajului premierului Marcel Ciolacu cu prilejul sărbătoririi Zilei Unirii Principatelor Române.
”Unirea Țării Românești cu Moldova este exemplul grăitor cum un important proiect politic asumat în acord cu voința poporului poate deveni realitate. Această realizare de țară a fost posibilă datorită unor lideri curajoși și solidari cu neamul românesc, asemenea “Domnului Unirii”, Alexandru Ioan Cuza, a cărui domnie a pus bazele statului român modern.
La fel ca atunci, și acum, modernizarea unei națiuni înseamnă un proces de lungă durată care necesita eforturi constante din partea întregii societăți, începând cu liderii politici.
Încă de la preluarea guvernării, am pus pe primul plan dezvoltarea țării, care trebuie să prevaleze în fața intereselor personale, indiferent de costurile electorale pe care le implică. Generația care a realizat Unirea Principatelor Române ne inspiră în continuare să trecem peste multele încercări și să rămânem solidari.
Coeziunea socială este esențială pentru îndeplinirea obiectivelor de țară. Împreună am realizat aderarea la Spațiul Schengen și la Programul Visa Waiver, obiective care, alături de statutul de membru al Uniunii Europene și NATO, consolidează rolul României în lume și oferă românilor drepturile pe care le merită.
Tot împreună vom duce România în OECD și vom continua reformele asumate de acest guvern, care ne permit accesarea banilor europeni și utilizarea lor pentru mari proiecte de infrastructură, cum este și Autostrada Moldovei, precum și pentru alte investiții care să îmbunătățească viața oamenilor.
La mulți ani, România! La mulți ani tuturor românilor!”, a transmis prefectul Teofil Cioarbă.
După discursul prefectului, oficialitățile au depus coroane de flori la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, moment urmat de defilarea gărzii de onoare.
În final, cei prezenți au fost invitați să se prindă în tradiționala Horă a Unirii.
Manifestările dedicate acestei zile vor continua după-amiază, la Centrul Cultural Dacia din municipiu, unde va avea loc spectacolul omagial ”Uniți sub tricolor”, care va aduce în fața publicului Ansamblul Profesionist ”Dor Românesc”, dirijor Horațiu Cigu, cu soliștii Domnica Dologa, Mirela Petruș, Anuța Motofelea, Cristina Retegan, Oana Matei-Coruți, Georgiana Păduraru, Lenuța Purja, Cristina Bugnar și Nicolae Cioancă. Coregrafia este asigurată de Adrian Pașcu, iar regia artistică de Matilda Pascal Cojocărița. Intrarea la spectacolul care va începe la ora 18:00 va fi liberă.
Potrivit Ministerului Apărării Naționale, ”în fiecare an, la 24 ianuarie, românii sărbătoresc Unirea Principatelor Române din anul 1859, realizată sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, un act de voință politică al liderilor din cele două principate românești (Moldova și Țara Românească) și prima etapă în crearea statului unitar român modern. Ziua de 24 ianuarie 1859, ziua alegerii lui Alexandru Ioan Cuza la București ca domnitor al Țării Românești, după ce la 5 ianuarie fusese ales la Iași domnitor al Moldovei, este ziua când s-au împlinit aspirațiile naționale ale revoluționarilor de la 1848 care înscriseseră în programele lor idealul unirii Principatelor drept „cheia de boltă fără de care s-ar prăbuși întreg idealul național”. Actul istoric al Unirii de la 24 ianuarie 1859, despre care Mihail Kogălniceanu spunea că este „actul întregii națiuni române”, a rămas un moment decisiv în istoria românilor, pentru că recunoașterea internațională a Unirii și măsurile adoptate în anii care au urmat au dus la obținerea și recunoașterea independenței României în anii 1877 – 1878 și la îndeplinirea idealului național de unire a tuturor românilor în 1918. În egală măsură, momentul 24 ianuarie 1859 a fost primul pas făcut de națiunea română pe drumul modernității și al integrării europene”.
Anul acesta s-au împlinit 166 de ani de la Mica Unire.
Piața Unirii din Bistrița nu are nici o legătură cu Unirea Principatelor Române din 24 ianuarie 1859 sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Confuzia s-a produs în anul 2012, când fostul primar Ovidiu Cretu a mutat bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, din fața sediului Inspectoratului de Poliție Județean (IJP), fără să stie că numele pietei se trage de la Marea Unire din 1918 si nu are nimic in comun cu „Mica Unire”. De atunci în fiecare an la 24 ianuarie politicienii bistriteni se adună ca oile lângă bustul lui Cuza fără să respecte adevărul istoric legat de Unirea Principatelor. Bustul lui Cuza a fost comandat de IJP pentru că „Domnul Unirii” a pus bazele Poliţiei moderne în România si a fost dezvelit în anul 2004, aducând o nota de vizibilitate asupra sediului Politiei judetene care seamănă mai mult cu un bloc de garsoniere din perioada comunistă.
Iata ce spunea marele savant Nicolae Iorga în cartea sa intitulată „Neamul românesc in Ardeal si Tara Ungurească la 1906”:
„Pe la 1870 romanii n-aveau deloc „inteligenţa” in Bistrita şi credincioşii se închinau la bisericuta de lemn din capatul târgului. Dar, necontenit a crescut apoi bogaţia, însemnatatea, numarul suburbienilor din Maierişte şi din Stupini, cari traiesc din lucrul câmpului si din pomărit, al celor din „Hrube” unde cărămidarii gătesc cel mai bun material de clădire din Podeni, unde din iobagi (căci aceasta înseamna „podeni”, podani) s-au ales zidari neantrecuţi. Bisericuţa a fost strămutată în satul de luptă cu saşii al Lechinţei, iar în loc s-a căpătat de la catolici biserica de astăzi unde slujeste un protopop unit”. Este vorba de Biserica greco-catolica din piata Unirii din Bistrita, cunoscuta si sub numele de “Biserica de la Coroana”. Reamintim ca in 1893 biserica (fosta a minoritilor) impreuna cu ansamblul manastiresc nefolosit la vremea respectivă, fusese cumpărate de Biserica Greco-catolică, cu suma de 35.000 de florini avand in vedere ca la acea vreme romanii nu aveau voie sa isi construiasca biserica in interiorul orasului. Dupa cumparare, au fost efectuate ample lucrari de reabilitare interioara si de adaptare la nevoile cultului greco-catolic. De asemenea, porticul vestic a fost refacut in stil gotic si a dobândit aspectul actual în perioada interbelică.
Prin urmare Piata Unirii din Bistrita este locul care are cele mai profunde legaturi cu Marea Unire de la 1 Decembrie, 1918. De aici a plecat spre Alba Iulia delegatia romanească din partea Comitatului Bistrita-Năsăud participantă la Marea Adunare Nationala convocată de către Marele Sfat Național Român, prin Consiliul Național Român Central de la Arad, dupa ce “credentialele” fuseseră sfintite in Biserica Română Unită din Bistrita.
De aceea, bustul lui Cuza din Piata Unirii trebuie sa fie mutat înapoi la IJP, unde se mai află încă soclul de marmură de pe care a fost dislocat în 2012 de către fostul primar Ovidiu Cretu, iar in locul lui din Piata Unirii sa fie ridicat un monument evocator al Marii Uniri din 1 Decembrie 1918 .
Acest „Monument al Unirii” ar putea fi realizat sub in forma de obelisc având înăltimea totală (soclul + obeliscul propriuzis) de 1918 cm . Obeliscul propriuzis de la soclu până în vârf ar trebui sa aiba 1600 cm (anul primei uniri sub Mihai Viteazul), iar împreuna cu soclul de la baza de 3,18 m sa se ridice la 1918 cm (anul Marii Uniri).
Pe trei dintre laturile obeliscului s-ar putea amplasa efigiile din bronz ale domnitorilor Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza si Regele Ferdinand, iar pe cea d-a 4-a latura ar putea fi trecute numele delegatilor din Comitatul Bistrita-Nasaud participanti la Marea Adunare din 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia, dând astfel o personalizare locală Monumentului Unirii.
De asemenea, pe soclul monumentului s-ar putea monta un basorelief din bronz executat după imaginea emblematică a Marii Adunari de la Alba Iulia, avandu-i in prim plan pe episcopii Iuliu Hossu si Miron Cristea .