La Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud a avut loc, joi, lansarea primului volum al ”Catalogului meșterilor populari din județul Bistrița-Năsăud. Mărturii de cultură tradițională”, un album unic în această regiune și chiar la nivel național. Lucrarea a fost realizată cu scopul de a promova meșteșugurile locale, valorile culturale tradiționale și turismul cultural din județ.

Catalogul a fost realizat de colectivul Serviciului Conservare, Cercetare, Protejare și Promovare a Culturii Tradiționale, Literatură, Muzică Clasică, Teatru, Multimedia din cadrul Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud, cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Bistrița-Năsăud.

Acesta reunește 14 muzee și colecții etnografice sătești, precum și aproximativ 80 de meșteri populari din județ, fiecare prezentat cu povestea și activitatea sa remarcabilă, evidențiind rolul esențial al meșteșugurilor tradiționale în conservarea identității culturale.

Cu prilejul lansării catalogului, managerul Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud, Alexandru Pugna, a luat cuvântul și a transmis un mesaj. El a subliniat importanța acestui demers editorial pentru conservarea și promovarea valorilor tradiționale din județ.

”Astăzi e o zi de o importanță extraordinară în ceea ce privește cultura tradițională din județul Bistrița-Năsăud. Suntem cu toții părtași la un moment de mare bucurie pentru ceea ce înseamnă valorile tradiționale zămislite pe aceste plaiuri ale județului. Catalogul pe care îl lansăm astăzi este un omagiu adus celor care transmit mai departe meșteșugurile tradiționale din județ, o realizare de excepție a colectivului Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud. Este un material care face cinste județului Bistrița-Năsăud și ținutului bistrițean și năsăudean, unul dintre cele mai valoroase materiale folclorice apărute în peisajul cultural al județului Bistrița-Năsăud. (…) În acest catalog regăsim materiale de foarte mulți ani începute, dar care abia acum au fost definitivate. Este doar primul volum și va urma un altul, pentru că sunt încă oameni valoroși care nu sunt cuprinși în paginile catalogului. Vom avea grijă ca, în ediția viitoare, să îi includem și pe cei care nu au fost incluși acum, din diferite motive independente de noi. În acest prim volum avem în jur de 80 de meșteri populari, oameni extrem de valoroși. Realizarea acestui catalog a fost o dorință pe care am avut-o încă de când am câștigat concursul de proiecte de management la Centrul Județean pentru Cultură, în semn de prețuire pentru meșterii populari pe care nu i-am promovat cât ar fi meritat. Catalogul arată excepțional, iar acești oameni merită o astfel de lucrare pentru că ei reprezintă valorile noastre identitare din Bistrița-Năsăud”, a spus Alexandru Pugna.

Consilierul județean Camelia Tabără, fost vicepreședinte al Consiliului Județean Bistrița-Năsăud și unul dintre susținătorii proiectului, a evidențiat valoarea emoțională a lucrării.

”În acest catalog regăsim poate tot ce are mai frumos sufletul oamenilor din acest județ. Avem locuri superbe în Poarta Transilvaniei, dar valoarea meșterilor populari este ceva cu totul și cu totul deosebit, ceva special. Lucrurile pe care meșterii le fac sunt frumoase, dăinuie în timp, dar un catalog e o chestiune care poate să rămână zeci și sute de ani, astfel încât copiii copiilor noștri să știe cine sunt și de ai cui sunt oamenii care au fost harnici și care au știut să pună în lucrul lor o bucățică de suflet”, a menționat consilierul județean Camelia Tabără.

Prezent la lansarea catalogului a fost și directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, istoricul și etnograful Tudor Sălăgean, care a subliniat că această carte trebuie văzută ca o ilustrare a spiritului cultural al județului Bistrița-Năsăud, fiind un produs editorial unic la nivel regional și chiar național.

”În județul Bistrița-Năsăud există o comunitate culturală care construiește temeinic. Avem aici o lansare aproape de vis, o carte extraordinară, lansată în prezența personajelor sale principale. Acest catalog nu este unic doar la nivel județean și nu este unic doar până acum, este o realizare remarcabilă la nivel național. Eu nu știu să existe niciun alt produs editorial similar în alte județe. (…) Nu numai că nu s-au făcut până acum cataloage similare în alte județe, eu nici nu am speranțe foarte mari că se vor face în viitor. E foarte important că există această deschidere către patrimoniul cultural imaterial și este foarte important ca meșteșugul să fie privit ca un element viu. (…) Sunt multe lucruri care trebuie făcute în continuare, dar este foarte important că o instituție de prestigiu cum este Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud a reușit, prin colectivul său extraordinar, să ne ofere tuturor acest catalog de mare importanță”, a spus istoricul și etnograful Tudor Sălăgean.

Catalogul a fost publicat la Editura Școala Ardeleană din Cluj-Napoca. Directorul editurii, Vasile George Dâncu, a apreciat că acest catalog este o carte de identitate a județului.

”Acest catalog nu numai că este o carte de vizită a Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud, a Consiliului Județean Bistrița-Năsăud și a județului Bistrița-Năsăud, ci este o carte de identitate a județului”, a spus Vasile George Dâncu.

Un rol esențial în realizarea catalogului l-a avut prof. Emilia Bumb-Ometiță, membră a colectivului de cercetare, care a vorbit emoționată despre parcursul personal și profesional ce a condus la această realizare.

”Sunt extraordinar de emoționată. Evenimentul de astăzi se datorează unei idei pe care am avut-o în anul 1998, an în care eu am venit la Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud, renunțând la postul meu de profesor de Limba și literatura română. Am renunțat pentru că întotdeauna în sufletul meu a existat o iubire pentru satul românesc, pentru obiceiuri și tradiții, dragoste pe care mi-am descoperit-o studentă fiind și participând în tabere de cercetare în câteva zone din țara noastră. Atunci mi-am dat seama că eu pot să comunic ușor cu oamenii, că oamenii vorbesc frumos despre viața lor și că pot să ajung la o esență a unor obiceiuri foarte ușor. (…) În popor există o vorbă: fiecare lucru are timpul și rostul lui și cred că acum a fost timpul potrivit să apară acest catalog în care am reușit să așternem materiale foarte frumoase despre meșterii populari din județul Bistrița-Năsăud. (…) Rostul lui este unul clar și s-a vorbit deja despre el. Noi – colectivul de cercetare și promovare de la Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud – am pus tot sufletul în acest demers”, a mărturisit prof. Emilia Bumb-Ometiță.

Mesaje de felicitare și de apreciere pentru lansarea acestui catalog au adresat și managerul Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, Alexandru Gavrilaș, managerul Bibliotecii Județene George Coșbuc Bistrița-Năsăud, Ioan Pintea, și directorul Ziarului Răsunetul, etnologul Menuț Maximinian.

În catalogul meșterilor populari din județul Bistrița-Năsăud se regăsesc:

TEZAURE UMANE VII

1. Bacea Nicolae, Tureac, cojocar

2. Bodescu Ana, Salva, creatoare de costume populare

3. Cosmi Floarea, Runcu Salvei, opincar

4. Sava Nicolae, Bistrița, creator de instrumente muzicale

MEȘTERI POPULARI

1. Arieșan Florentina, Bistrița, creatoare de costume populare, țesătoare

2. Bacea Ileana, Tureac, creatoare de costume populare, țesătoare

3. Bacea Zaharie, Tureac, cojocar, curelar, marochiner

4. Boca Paul Daniel, Căianu Mic, voștinar

5. Boca Ioan, Căianu Mic, voștinar

6. Bodescu Cornelia, Salva, creatoare de costume populare, cusături cu mărgele, podoabe

7. Borodi Gheorghe, Dobric, curelar

8. Borodi Iosif Simion, Dobric, cojocar, curelar

9. Borsos Erzsébet, Jeica, creatoare de costume populare maghiare, cusături

10. Bucșa Maria, Budacu de Sus, împletituri din nuiele

11. Bugnar Ioan și Lenuța, Lunca (Friș), cojocari

12. Buhai Natu, Parva, pietrar

13. Burbulea Leon, Tureac, cojocar, curelar, opincar, pictor de răstigniri

14. Burbulea Maria, Tureac, creatoare de costume populare, țesătoare

15. Buta Floarea, Bistrița, produse realizate prin tehnica înnodării, creatoare de costume populare

16. Căluș Ioan Doruț, Zagra, fierar

17. Căilean Viorel, Rodna, dogar

18. Ceuca Genuca, Salva, creatoare de costume populare, cusături cu mărgele

19. Cioancă Mărioara, Josenii Bârgăului, țesătoare

20. Cobuț Gheorghe, Tureac, cojocar, curelar, fierar, cărbunar

21. Cotuț Ioana, Leșu, țesătoare

22. Creț Domide, Poiana Ilvei, cojocar, curelar, opincar

23. Creț Saveta, Poiana Ilvei, creatoare de costume populare, țesătoare, broderie manuală

24. Croitor Radu Dănuț, Sângeorz-Băi, curelar, marochiner

25. Curtușan Maria, Borleasa, creatoare de costume populare, țesătoare

26. Dănilă Oltița, Șanț, creatoare de costume populare, țesătoare, cusături

27. Demian Grigore, Lunca (Friș), fierar

28. Deneș Maria, Spermezeu, creatoare de costume populare, țesătoare, broderie

29. Domide Ileana, Rodna, țesătoare, cusături populare

30. Drăgoi Floarea, Telciu, țesătoare, cusături populare

31. Dura Ioana, Mureșenii Bârgăului, țesătoare, cusături populare

32. Frăsincar Dumitru-Dan, Agrieș, sculptor în lemn

33. Galben Sabina, Prundu Bârgăului, creatoare de costume populare, țesătoare

34. Giurgiuca Gafta și Teodor, Dumbrăvița, cojocari

35. Giurgiuca Dănuț Ionel, Dumbrăvița, cojocar, curelar, gazdă de păuni

36. Gușă Ilie, Rodna, sculptor în lemn, artă bisericească, constructor de iconostase

37. Guzu Mărioara, Poiana Ilvei, creatoare de costume populare, cusături

38. Ivan Cornelia, Budacu de Sus, împletituri din nuiele

39. Ivan Ioan, Budacu de Sus, meșter lemnar

40. Linul Virginia, Salva, creatoare de costume populare, cusături cu mărgele

41. Magdău Floarea, Telciu, țesătoare

42. Mateiu Ioana, Rusu Bârgăului, țesătoare, creatoare de costume populare

43. Moldovan George, Salva, fierar

44. Moldovan Petru, Șieu, fierar

45. Morar Maria, Salva, creatoare de costume populare, cusături cu mărgele

46. Mureșan Ana Maria, Spermezeu, țesătoare, cusături populare

47. Mureșan Vasile și Livia, Căianu Mic, voștinari

48. Mușină Viorelia, Bistrița, creatoare de costume populare, cusături, artizanat

49. Oprea Livia, Budacu de Sus, împletituri din nuiele

50. Oroian Luca, Bistrița, meșter lemnar

51. Pantea Albin și Floarea, Șieuț, cojocari, creatori de costume populare

52. Pârț Viorica, Salva, creatoare roate de păun

53. Peica Ilie, Lunca (Friș), fierar

54. Perhaiță Ludovica, Agrieș, țesătoare, cusături populare, croșetat

55. Pop Anicuța, Bistrița Bârgăului, creatoare de costume populare, broderie

56. Pop Buia Gavrilă, Maieru, cojocar, curelar

57. Pop Buia Florica, Maieru, creatoare de costume populare, cusături

58. Pop Ciprian, Bistrița, prelucrarea artistică a lemnului

59. Pop Maria Lucia, Sângeorz-Băi, creatoare podoabe populare

60. Poll Lucia Mihaela, Rodna, creatoare de costume populare, cusături cu mărgele, broderie

61. Rânziș Elena, Mureșenii Bârgăului, creatoare de costume populare, cusături, țesătoare

62. Rânziș Florin, Prundu Bârgăului, valorificarea artistică a pieilor și a metalelor, artizanat

63. Roman Ileana, Șanț, creatoare de costume populare, cusături, țesătoare

64. Rus Nastasia, Agrieș, creatoare de costume populare, cusături, țesătoare

65. Sbîrcea Aurelia, Budacu de Sus, împletituri din nuiele

66. Serețan Vasile și Ioana, Mureșenii Bârgăului, cojocari

67. Simionca Ioana, Sebiș, creatoare de costume populare, cipcă (dantelă)

68. Simionca Lenuța, Sebiș, creatoare de costume populare, cusături, broderie veșminte preoțești

69. Sîrb George, Ilva Mică, curelar, marochiner

70. Socaciu Livia, Șieuț, creatoare de costume populare, cusături

71. Spermezan Iuliu, Bistrița, sculptură tradițională în lut

72. Suciu Valeria, Rodna, creatoare de costume populare, cusături

73. Székely Márton, Tonciu, împletituri din papură

74. Szilágyi Ilona, Tonciu, împletituri din papură

75. Tinca Marius, Budacu de Sus, Fierar

76. Todoran Lucia, Salva, creatoare de costume populare, cusături cu mărgele, podoabe

77. Todica Raveca, Telciu, țesătoare, cusături populare

78. Trif Dumitru, Șieuț, Fierar

79. Țintoșan Ioana, Ruștior, cusături populare

IN MEMORIAM

1. Alexandru Misiuga, Bistrița, creator de măști populare și păpuși

2. Viorica Covaci, Telciu, creatoare de podoabe populare, cununi pentru mirese

3. Dumitru Frișan, Mocod, cojocar

4. Ștefan Gănău, Mijlocenii Bârgăului, olar

5. Aurica Brândușă, Salva, țesătoare

6. Maria Trifu, Tiha Bârgăului, artă naivă

7. Andrei Bacea, Prundu Bârgăului, cojocar

8. Ilie Ceuca, Salva, cojocar, creator roate de păun, gazdă de păuni

9. Ștefan Gâța (Olarul), Mijlocenii Bârgăului, olar

10. Ioan Poleac, Sângeorz-Băi, meșter lemnar

11. Leon Jora, Salva, creator roate de păun

12. Maria Ceuca, Salva, împletitul în lat

13. Valer Gălan, Leșu, artă naivă

14. Ioachim Pop, Șanț, cojocar

15. Ioan Croitor, Maieru, curelar, marochiner

16. Părintele Timoftei Găurean, Agrieș, sculptor în lemn

ARTĂ NAIVĂ, CREATORI DE ARTĂ POPULARĂ, ARTIZANAT, ANTREPRENORIAT

1. Satul tradițional în pictura lui NECHITA BUMBU, Nepos

2. NICORATEX, Sărata

3. CASA COSTUMULUI POPULAR „VIRGINIA LINUL”, Salva

MUZEE ȘI COLECȚII ETNOGRAFICE SĂTEȘTI

1. „Muzeul Satului” din localitatea Ilva Mare

2. „Căsuța lu’ Guzuța” din localitatea Poiana Ilvei

3. Colecția de Artă Populară „Silvia Floarea Tóth” din localitatea Mocod

4. Muzeul Sătesc („Casa Cioncului”) din localitatea Budurleni

5. Colecția Etnografică „Mirela Andrecuț” din localitatea Lunca (Friș)

268 269

6. Muzeul Sătesc din localitatea Jeica

7. Muzeul Sătesc din localitatea Josenii Bârgăului

8. Muzeul Sătesc de Artă Populară și Etnografie „George Nechiti” din localitatea Feldru

9. Colecția Etnografică „Constantin Câmpean” din localitatea Șieuț

10. Muzeul Sătesc din localitatea Dumitra (Centrul de Informare Turistică)

11. Casa Maghiară din localitatea Teaca

12. Colecția Etnografică „Măriuța Zbânca” din localitatea Șieu

13. Colecția Etnografică „Iacob Pop” din localitatea Lunca (Friș)

14. Casa Tradițională de pe Valea Țibleșului, din localitatea Spermezeu.