În a doua zi a Sfintelor Paști, luni, 25 aprilie 2022, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, s-a aflat în mijlocul credincioșilor bistrițeni. Este deja o tradiție ca în fiecare an, în a doua zi de Paști, ierarhul să se afle în cel de-al doilea județ al Arhiepiscopiei, pentru a aduce și credincioșilor de aici bucuria Învierii Domnului.
Cu acest prilej, la Biserica de la Coroana, cel mai vechi monument istoric din municipiul Bistriţa (secolul XIII), Înaltpreasfințitul Părinte Andrei a oficiat Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor restrâns de clerici.
Din sobor au făcut parte: consilierul eparhial pe probleme de misiune și protocol, arhidiaconul Claudiu Grama, protopopul de Bistrița, preotul paroh Alexandru Vidican (Parohia „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, preotul paroh Nicolae Feier (Parohia „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”), preotul paroh Vasile Beni (Parohia „Pogorârea Duhului Sfânt”) și preotul Emanuel Vidican, secretarul Protopopiatului Bistrița.
După citirea pericopei evanghelice, Părintele Mitropolit Andrei a rostit un cuvânt de învățătură, în cadrul căruia a afirmat că „pe Dumnezeu Tatăl îl vedem prin Fiul Cel înviat, iar pe Fiul Cel înviat îl vedem în Sfânta Euharistie”.
Răspunsurile liturgice au fost date de Corala parohiei „Coroana”, dirijată de prof. Rozalia Fucă-Tomescu. La chinonic, interpretul de muzică populară Alexandru Pugna, managerul Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud, a interpretat pricesne.
La finalul slujbei, din partea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei i-a oferit președintelui Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Emil Radu Moldovan, Ordinul „Sfinții Martiri Brâncoveni”, în semn de apreciere și recunoștință, pentru implicarea activă în viața comunității și a Bisericii, precum și cu prilejul aniversării a 30 de ani de la înființarea Consiliului Județean Bistrița-Năsăud și a 10 ani de rodincă activitate în calitate de președinte.
De asemenea, protopopul de Bistrița, preotul Alexandru Vidican, a mulțumit Înaltpreasfinției Sale, în numele bistrițenilor, pentru prezență și binecuvântare.
Sfânta Liturghie a fost oficiată în prezența autorităților locale, județene și centrale, precum și a numeroși credincioși bistrițeni, o parte din cei prezenți asistând la slujbă în fața bisericii. Printre participanți s-au numărat și președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Emil Radu Moldovan, prefectul județului, Mica Oprea, primarul Bistriței, Ioan Turc, deputatul Bogdan Ivan, managerul Spitalului Județean de Urgență Bistrița, Gabriel Lazany.
Scurt istoric
Biserica de la Coroana, cu hramul „Intrarea în biserică a Maicii Domnului”, situată în Piața Unirii, nr. 9, este cel mai vechi monument istoric din Bistriţa (secolul XIII). Sfântul lăcaș a fost edificat în jurul anilor 1270-1280, în stil gotic timpuriu, suferind de-a lungul timpului mai multe reparaţii şi transformări. Între anii 1518-1520, sub conducerea maistrului Sigismund, monumentul a fost modificat în stil gotic târziu, mai apoi suferind adăugiri în stil baroc.
Începând cu 2017, lăcașul a intrat într-un amplu proces de conservare şi renovare, atât la interior, cât și la exterior, fiind resfințit de trei ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, în frunte cu Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei, la sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie 2019, cu prilejul hramului.
Biserica este cunoscută și sub numele de „Coroana” pentru că în trecut a fost în proprietatea „coroanei habsburgice”, ca biserică militară.
În cadrul lăcașului de cult își desfășoară activitatea trei parohii: Parohia „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, avându-l ca paroh pe preotul Alexandru Vidican – protopop de Bistrița, Parohia „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, avându-l ca paroh pe preotul prof. Nicolae Feier și Parohia „Pogorârea Duhului Sfânt”, păstorită de preotul paroh Vasile Beni. De asemenea, slujește și preotul dr. Emanuel Vidican, secretarul Protopopiatului Bistrița.
Parohiile dețin o casă parohială, „Casina Română”, construită în anul 1680, declarată monument istoric, în care funcționează astăzi Protopopiatul Ortodox Bistrița.
În curtea bisericii s-a construit un monument închinat sfinților, eroilor și oamenilor de seamă ai județului Bistrița-Năsăud, monument intitulat „Panteonul Bistriței”.
Autor: Darius Echim / Mitropolia Clujului
Motto:
„Hristos a Înviat în firul ierbii,
A înviat Hristos în Adevăr;
În poieniţa-n care zburdă cerbii,
În florile de piersec şi de măr.
În stupii de albină fără greş,
În vântul care suflă mângâios
În ramura-nflorită de cireş
Dar vai, în suflet ţi-anviat Hristos?”
( Vasile Militaru- Hristos a Înviat! -)
Referitor la istoricul BISERICII DE LA COROANA, cu hramul „Intrarea în biserică a Maicii Domnului”, lucrurile sunt prezentate superficial, trunchiat si inexact.
Reamintim că in anul 1893 biserica (fostă a minoritilor) impreună cu ansamblul mănăstiresc nefolosit la vremea respectivă, fusese cumpărate de Biserica Greco-catolică, cu suma de 35.000 de florini avand in vedere că la acea vreme romanii nu aveau voie să isi construiască biserică in interiorul orasului. Au fost apoi efectuate ample lucrari de reabilitare si adaptare la nevoile cultului greco-catolic. Orga construită în 1760 în atelierul meşterului sibian Johannes Hahn fusese înlăturată probabil tot la începutul veacului trecut. Porticul vestic a fost refăcut in stil gotic si a dobândit aspectul actual în perioada interbelică. Prin urmare, Biserica de la Coroana este biserica de suflet a greco-catolicilor bistriteni, fiind martoră activă la evenimente importante de trăire si simtire romanească, intre care si Marea Unire de la 1918. De aici a plecat spre Alba Iulia delegatia romanească participantă la marele act al unirii, după ce “Credentialele” fusesera sfintite in această biserică. De altfel numele de Piata Unirii in care se află biserica, se trage de la Marea Unire, chiar daca un primar incult a mutat aici recent bustul lui Cuza de la IJP, creind o confuzie publica legata de numele pietei. În 1948 regimul comunist a desfiinţat Biserica Greco-catolică, drept urmare şi biserica a fost preluat de către ortodocşi, iar in una din cladirile ansamblului manastiresc a functionat multa vreme Muzeul Bistritean. Dupa 1989, nu doar ca nici macar biserica nu a fost retrocedata adevaratilor proprietari greco-catolici, dar ortodocsi au pus stapanire si pe cladirile mănăstiresti ca si cum ar fi ale lor. Cu atât mai mult, biserica si ansamblul manastiresc trebuiau să revină greco-catolicilor, punând capat samavolniciei comuniste si infaptuind astfel un act de dreptate, asa cum s-a facut in cazul Clujului, unde IPS Bartolomeu Anania a retrocedat biserica “Schimbarea la fata” care a apartinut greco-catolicilor si a construit impreuna cu municipalitatea in apropiere o biserica noua, cu acelasi hram pentru ortodocsi.
Pentru corectitudine, mai trebuie precizat că Biserica de pe Odobescu, avand hramul „Sfintii trei ierarhi” a fost primul edificiu construit în Bistriţa, pentru cultul ortodox. Piatra de temelie a bisericii a fost pusă în anul 1927, iar lucrările de constructie au fost finalizate in 1938.
Primul său slujitor a fost preotul protopop Grigore Pletosu, profesorul de limba şi literatura română al poetului George Coşbuc, al Mitropolitului Nicolae Bălan şi al Patriarhului României, Miron Cristea. In “Catedrala Ortodoxa” cum mai este denumită biserica de pe str. Odobescu a functionat inainte de 1989 Protopopiatul ortodox din Bistrita. Nu intâmplator acolo se afla si mormântul lui Grigore Pletosu, primul protopop ortodox al Bistritei.