Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență care vizează un set de măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare pe anul 2023, în vederea încadrării în ținta de deficit bugetar asumată prin Programul de Convergenţă.

”Aceste modificări au în vedere limitarea și reducerea cheltuielilor bugetare până la sfârșitul acestui an, în contextul în care depășirea deficitului bugetar ar genera consecințe asupra creșterii costurilor finanțării deficitului bugetar, dar și asupra fondurilor alocate pentru investiții în cadrul Politicii de Coeziune și prin Planul Național de Redresare și Reziliență”, se arată într-un comunicat de presă al Guvernului.

Odată cu intrarea în vigoare a actului normativ, autoritățile și instituțiile publice nu vor mai încheia, în anul 2023, angajamente pentru următoarele categorii de cheltuieli:

• Bunuri și servicii pentru alineatele ”Furnituri de birou” și ”Alte bunuri și servicii pentru întreținere și funcționare”;
• Reparații curente;
• Bunuri de natura obiectelor de inventar;
• Cărți, publicații și materiale documentare;
• Consultanță și expertiză;
• Pregătire profesională;
• Studii și cercetări;
• Contribuții ale administrației publice locale la realizarea unor lucrări și servicii de interes public local, în baza unor convenții sau contracte de asociere;
• Alte cheltuieli, cu excepția alineatelor ”Chirii” și ”Executarea silită a creanțelor bugetare”;
• Asociații și fundații, cu excepția angajamentelor ce vizează domeniile ”Sănătate” și ”Asistență socială”.

Plățile lunare efectuate în lunile noiembrie-decembrie la cheltuielile cu bunuri și servicii se limitează la cel mult nivelul mediei plăților efectuate în perioada ianuarie-septembrie 2023, în limita bugetului aprobat la acest titlu de cheltuieli.

Potrivit premierului Marcel Ciolacu, prevederile nu se aplică pentru cheltuielile cu medicamentele și materialele sanitare, cu serviciile medicale, pentru cheltuielile cu acțiuni și programe de sănătate, precum și în cazul cheltuielilor aferente unităților de învățământ preuniversitar și universitar, intervențiilor în situații de urgență, ordine publică și acțiuni de deszăpezire.

De asemenea, în 2023 nu se mai pot finanța din fonduri publice, cu excepția celor provenite din donații și sponsorizări, organizarea de evenimente comunitare cum ar fi festivaluri, concerte, competiții locale, festivități, sărbători tematice, dar fără a se limita la acestea. Sunt exceptate evenimentele ocazionate de zilele declarate oficiale, sărbătorile publice, cele organizate la sfârșitul anului și cele incluse în cadrul Proiectului Timișoara Capitală Culturală Europeană.

Potrivit Ordonanței de Urgență aprobate, conducătorii autorităților și instituțiilor publice, indiferent de modul de finanțare și de subordonare au obligația de a dispune măsurile necesare astfel încât plățile lunare efectuate în perioada noiembrie-decembrie la cheltuieli de investiții să fie cel mult la nivelul mediei plăților efectuate în perioada ianuarie-septembrie, în limita bugetului aprobat. În cazuri temeinic justificate Guvernul României poate să aprobe pe bază de memorandum depășirea limitelor de plăți pentru cheltuielile de investiții.

Actul normativ include și alte măsuri privind eficientizarea cheltuielilor bugetare, alimentarea Fondului de rezervă bugetară și disponibilizarea sumelor din acest fond.

Întrebat dacă primăriile vor mai putea să organizeze la final de an petreceri de Revelion, ministrul Finanțelor Publice, Marcel Boloș, a precizat: ”Se spune în proiectul de ordonanță că evenimentele de sfârșit de an se pot derula în limita mediei plăților din cursul anului. Am pus acest lucru pentru că este de domeniul normalității un pom de crăciun, cadouri pentru copii sărmani, organizarea în condiții decente a sărbătorilor de iarnă să poată să fie derulate. Și, totuși, sfârșitul de an, cu evenimentele care sunt parte din viața noastră cotidiană, trebuie să aibă o limită. Sunt, să nu uităm, exemple de autorități publice locale – și le felicit public pe această cale – care externalizează aceste evenimente prin licitații și cei care câștigă licitația nu încasează niciun leu de la primărie, ci din modul în care se organizează această activitate își recuperează cheltuielile, ceea ce înseamnă foarte mult pentru noi. E nefiresc ca un pom de Crăciun cu iluminat artificial să depășească 10.000 lei sau diferite figurine, cu tot felul de luminițe pe ele, să aibă prețuri exorbitante. Eu nu spun că toată lumea procedează la fel, să nu se înțeleagă acest lucru, dar spun că trebuie să avem, totuși, o decență, pentru a nu fi în situația aceea în care, așa cum am discutat mai înainte, deși ne aflăm într-o situație extrem de dificilă pentru țară, să fie organizate evenimente care nu sunt deloc compatibile cu situația dificilă prin care trecem, să nu avem aceste sfidări ale bunului simț într-o perioadă grea pentru țara noastră”.

Demnitarul a explicat că, în cazul unor evenimente de tipul Târg de Crăciun sau concert de Revelion, pentru care au fost semnate din timp anumite contracte cu o sumă consistentă, plăţile se pot efectua la nivelul mediei lunare din cursul anului, pe partea de sursă de finanţare publică, iar diferenţa de valoare se achită din alte tipuri de surse de finanţare, precum sponsorizări sau donaţii.

”Plăţile pot să aibă loc la nivelul mediei lunare din cursul anului pe partea de sursă de finanţare publică, iar pe diferenţa de valoare se identifică donaţii, sponsorizări, alte tipuri de surse de finanţare sau dacă nu este posibil acest lucru, atunci sunt mecanismele contractuale adiţionale ale contractului aduse la noua realitate impusă de Ordonanţă. Adică acele cheltuieli, dacă sunt peste media din cursul anului, se face act adiţional. Este baza legală aprobată prin Ordonanţa de Urgenţă şi se revine cu cheltuiala în limitele normalului. Este o situaţie extrem de simplă şi cu puţină bunăvoinţă se poate rezolva fără niciun fel de problemă, iar pentru cele plătite deja, serviciile plătite nu intră în media lunară şi se respectă regula pe care am impus-o în Ordonanţă, respectiv plăţile să fie la nivelul mediei lunare”, a menţionat oficialul.