Guvernul a adoptat în şedinţa de luni ordonanţa privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, supranumită Ordonanţa „Trenuleţ”.

La începutul ședinței de Guvern, premierul Marcel Ciolacu a declarat că ultima prognoză oficială a Comisiei Europene din noiembrie, dar și datele venite în decembrie de la Comisia Națională de Prognoză au fost mult mai pesimiste decât așteptările specialiștilor.

”Situația s-a deteriorat accelerat în majoritatea statelor UE începând cu a doua parte a lunii octombrie, iar acest lucru nu avea cum să ocolească România. Noi avem deja un deficit ridicat în acest an deoarece cheltuielile au fost mai mari cu 69 de miliarde de lei, adică 3,92% din PIB față de ceea ce era prevăzut în buget. Însă niciun om de bună credință nu poate critica că am mărit pensiile de două ori și am eliminat inechitățile pentru 3,8 milioane de pensionari sau că am majorat salariile profesorilor, medicilor, polițiștilor sau militarilor. Nimeni nu poate contesta că a trebuit să acordăm bani în plus pentru a menține facturile la energie și gaze neschimbate pentru populație și economie, că am mărit fondurile pentru sănătate sau că am făcut investiții record în infrastructură. Toate împrumuturile au fost pentru a construi autostrăzi, școli, spitale și pentru a achita datoriile din urmă. Vreau să anunț că nu regret nici una dintre aceste măsuri. Pentru că am făcut dreptate pentru milioane de oameni și am ajutat economia prin investiții majore. Avem însă înainte un an dificil din punct de vedere economic, iar în fața cifrelor și a realității trebuie să adoptăm rapid măsuri care să protejeze România de eventuale riscuri financiare majore”, a spus Marcel Ciolacu.

Potrivit acestuia, ”un comportament economic iresponsabil în acest moment ar însemna automat scăderea rating-ului de țară, alungarea investitorilor și împrumuturile la dobânzi foarte mari. Asta înseamnă în scurt timp recesiune, falimente și șomaj pentru foarte mulți români”.

De aceea, pentru a ține sub control deficitul bugetar în 2025, coaliția de guvernare a luat decizia de a adoptă azi așa-zisa Ordonanță ”Trenuleț”.

”Am obținut o prelungire de la 4 la 7 ani pentru reducerea deficitului, iar primul pas este să coborâm la 7% în 2025. Asta înseamnă că vom avea acces în continuare la fondurile europene și din PNRR atât de necesare pentru a continua modernizarea României. Această ordonanță nu este una a „austerității” sau a „sărăciei”. Austeritate a fost când s-au tăiat salarii cu 25%, când a crescut TVA de la 19 la 24% sau când s-au închis de școli și spitale”, a adăugat Ciolacu.

Premierul a explicat că această ordonanță a fost structurată pe trei obiective fundamentale: stoparea creșterii cheltuielilor statului, reducerea risipei bugetare cu 1% din PIB, respectiv 19 miliarde de lei și majorarea veniturilor la buget prin implementarea reformelor structurale de care are nevoie prin PNRR.

”Adoptăm astăzi măsuri clare privind reforma statului și reducerea cheltuielilor publice. Și începem cu noi, cu politicienii. Salariile demnitarilor vor fi înghețate și în acest an, iar partidele vor primi sume reduse cu 25% mai puțini bani. Apoi vom continuăm cu aparatul bugetar. În acest an, nu există resurse financiare pentru creșterea salariilor bugetarilor. Nu se mai acordă sporuri și premii suplimentare. Fiecare leu plătit la salariu va fi justificat prin criterii de performanță și evaluări. Angajările la stat vor fi înghețate în 2025. Și vom trece rapid la desființarea și comasarea de instituții și agenții publice. Vom prelua un model deja consacrat și vom înființa Departamentul pentru eficientizarea activității guvernamentale, care va reduce cheltuielile statului cu 1% din PIB anul viitor. Precizez, că în acest departament care va fi cu specialiști din alte zone guvernamentale, se va lucra pro bono. În același timp, trebuie să luăm măsuri de creștere a veniturilor la bugetul de stat. Am adoptat acele măsuri care sunt cuprinse în reforma fiscală din PNRR cu cel mai redus impact asupra creșterii economice. Am refuzat să tăiem de la investiții sau să creștem impozitul pe profit sau pe venit, la fel cum am refuzat creșterea TVA care ar fi dus la creșterea inflației. Așadar, eliminăm toate facilitățile fiscale și creăm un sistem fiscal echitabil. Reducem gradual pragul de impozitare la microîntreprinderi pentru a evita un șoc în economie. Vor fi afectate circa 30 de mii de IMM-uri, adică 10% din total, dar vom încerca să le sprijinim prin alte scheme de ajutor de stat. De asemenea, introducerea impozitului pe construcții speciale nu se aplica decât după ce vor fi emise normele și după ce ministrul Finanțelor va avea discuții cu marile companii care vor urma să aibă investiții. Astfel, ne vom păstra locul 7 în UE în ceea ce privește cel mai mic impozit pe dividende, în țara noastră plătim 10% de la 1 ianuarie, dar Ungaria are 15%, Polonia are 19%, Cehia are 23%, în timp ce media la nivelul UE este de 20%. În final, fac un apel către companiile care continuă să nu își plătească corect taxele și să își externalizare profiturile. Nu mai putem așeza povară fiscală tot pe companiile care sunt corecte, care investesc, produc și creează locuri de muncă. Cu alte cuvinte, deci plătiți toți corect sau plecați! Am un mesaj special pentru pensionari și pentru românii cu venituri mici. Măsurile pe care le luăm astăzi ne dau încredere că atunci când vom face bugetul de stat în ianuarie vom găsi resursele financiare fie pentru a acorda un sprijin one-off pentru pensiile mici și medii, fie să indexăm pensiile cu rata inflației în a doua parte a anului. De asemenea, vom reduce gradual povara fiscală pe muncă cu până la 5 puncte procentuale, în cazul salariilor mici și a familiilor cu copii. Și mai solicit tuturor companiilor din România un moratoriu de 6 luni de zile pentru înghețarea prețurilor și solidaritate cu populația și Guvernul României. Ca prim-ministru, sunt pregătit pentru orice critică. În acest mandat nu am de gând să fiu popular, ci să fiu extrem de eficient. Cu alte cuvinte, criticați-mă pe mine, dar lăsați România să meargă înainte și să se dezvolte. Nu se poate face altfel!”, a mai completat Marcel Ciolacu.

Astfel, Ordonanța ”Trenuleț”, care poate fi consultată AICI, conține măsuri care îi vizează pe bugetari, pensionari, precum și sectoare întregi precum IT, Construcții și HoReCa.

Prevederi pentru bugetari

• Salariile bugetarilor rămân înghețate pe parcursul anului 2025 la nivelul lunii noiembrie 2024. În această categorie intră salariile demnitarilor, angajaților din primării, consilii județene și locale. De asemenea, sporurile și primele bugetarilor rămân înghețate, la fel și indemnizația de hrană.
• Bugetarii nu vor mai beneficia de tichete, cu excepția celor de creșă.
• Instituțiile și autoritățile publice nu vor acorda personalului din cadrul acestora premii, bonusuri sau alte drepturi de natură similară, cu excepția celor care se decontează integral din fonduri externe nerambursabile.
• Cuantumul contribuţiei lunare pentru personalul neclerical se menține la nivelul lunii noiembrie 2024.
• Nu se mai fac angajări în sectoarele publice cu excepția posturile unice vacante. Prevederile nu se aplică posturilor deja aprobate pentru ocupare.
• Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti definitive având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2025-31 decembrie 2025, se va realiza eșalonat.
• Toate instituțiile și autoritățile publice nu vor deconta cheltuieli de transport la plecarea/întoarcerea din concediul de odihnă a personalului.
• Alocațiile copiilor nu se vor mai indexa cu rata medie anuală a inflației.
• Se mențin la nivelul din 2024 indemnizațiile pentru persoanele persecutate politic în comunism, cele pentru invalizi, veterani de război, văduve de război, cele acordate membrilor Academiei Române, Academiei Oamenilor de Știință din Româmnia, Academiei de Științe Medicale din România.
• Rentele viagere pentru sportivi se mențin la nivelul lunii decembrie 2024.
• În anul 2025 se vor acorda reduceri de tarife sau, după caz, gratuităţi, numai în limita a trei călătorii dus-întors sau 6 călătorii simple, la facilităţile de transport pentru anumite categorii de persoane, cum ar fi persoane care au luptat la Revoluție ori judecătorii și procurorii.
• Voucherele de vacantă vor fi în cuantum de 800 de lei, în perioada 1 ianuarie 2025-31 decembrie 2025, și vor fi acordate bugetarilor ale căror salarii de bază nete din luna anterioară acordării acestora sunt sub 8.000 lei.
• Companiile de stat cu pierderi sau plăţi restante trebuie să prezinte un plan de reorganizare și redresare financiară odată cu aprobarea bugetului.
• Subvenția alocată partidelor politice se diminuează cu 25% față de nivelul acordat în anul 2024.

Prevederi referitoare la pensii, protecție socială și burse

• Valoarea punctului de pensie se menține în 2025 la nivelul de 81 lei, valoare din 2024.
• Pensiile speciale pentru primari și șefi de consilii județene se amână pentru 2026 (tot aici sunt incluse posturile de viceprimar, președinte al consiliului județean și vicepreședinte al consiliului județean).
• Pensiile speciale ale judecătorilor, procurorilor, grefierilor și altor categorii de personal din instanțele judecătorești nu se actualizează cu inflația. Nu se mai actualizează cu rata inflației nici pensiile speciale ale deputaţilor şi senatorilor, personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, membrilor Corpului diplomatic consular, a celor de la Curtea de Conturi, precum și cele militare.
• Bugetarii nu vor primi în 2025 ajutoare sau indemnizații la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de muncă ori la trecerea în rezervă, cu excepția cazului particular în care a intervenit decesul angajatului.
• În anul 2025 fondul de burse și protecție socială per student se menține la nivelul lunii noiembrie 2024.
• Studenţii la zi beneficiază de tarif redus cu 90% pe transportul intern auto și pentru transportul intern feroviar doar pe distanța/rutele dintre localitatea de domiciliu şi localitatea în care se află instituția, pe tot parcursul anului universitar. Măsura se aplică și pentru transportul în comun și transportul cu metroul.

Măsuri fiscale

• Crește impozitul pe dividende: acesta va fi majorat de la 8% la 10%.
• S-a redus plafonul de venituri realizate de către o persoană juridică română, de la 500.000 euro la 250.000 euro, inclusiv pe parcursul anului fiscal, iar începând cu 1 ianuarie 2026 la 100.000 euro.
• Nu mai sunt considerate microîntreprinderi firmele care realizează 80% din venituri din consultanță și management.
• Se actualizează codurile corespunzătoare activităților pentru care impozitul pe veniturile microîntreprinderilor se calculează prin aplicarea cotei de 3%, dar și verificarea condiției de aplicare a sistemului de impunere o singură dată, începând cu anul 2024, de către contribuabilii din HoReCa.
• Se elimină facilităților fiscale acordate IT-știlor, precum și angajaților din construcții, agricultură și industria alimentară.
• Se reinstituie impozitul pe construcții (așa-numita „taxă pe stâlp”). Impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5 % asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, inclusiv în situația în care sunt închiriate, luate în administrare/concesiune sau în folosinţă. Marcel Ciolacu a declarat că acest impozit se va aplica doar după publicarea normelor metodologice și discuții cu firmele.

Impactul financiar al măsurilor prevăzute în ordonanţa ”Trenuleţ” va fi de 133,37 miliarde lei. Veniturile bugetare se vor majora cu 7,11 miliarde lei anul viitor, cu 8,75 miliarde lei în 2026, 9,41 miliarde lei în 2027 şi cu 9,95 miliarde lei în 2028, iar cheltuielile bugetare se vor reduce cu 126,26 miliarde lei în 2025.