Ruta Cultural Turistică ”Porțile Transilvaniei” este cel mai nou produs turistic care beneficiază de recunoașterea Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri. Itinerariului promovează în comun trei destinații emblematice ale României, dar și împrejurimile lor, fiind vorba despre Brașov, Sibiu și Bistrița.
”Sintagma ”Porțile Transilvaniei” nu este întâmplătoare, căci ea corespunde unor realități istorice. Cele trei orașe, încă din Evul Mediu, s-au bucurat de avantajele economico-sociale oferite de situarea lor chiar în proximitatea trecătorilor către Țările Române și Imperiul Otoman. Astfel că, în aceste spații au fost receptate atât influențele culturii și civilizației occidentale, cât și ale lumii Levantului. Prin urmare, se poate susține că cele trei orașe au reprezentat porți de intrare a mărfurilor, cunoștințelor și persoanelor în spațiul Transilvaniei și al Europei Centrale”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.
Mai mult decât atât, la o primă vedere se poate observa faptul că patrimoniul cultural construit, mobil și imaterial din cele cele trei zone, prezintă foarte multe similitudini: cetăți medievale și biserici fortificate săsești, sate românești cu tradiție pastorală însemnată, monumente ecleziastice ortodoxe de prim-rang, peisaje montane și rurale spectaculoase, stațiuni de schi, dar și o mare diversitate a costumelor populare, generată de caracterul multicultural al acestor meleaguri.
Printre cele mai importante obiective turistice ale itinerariului, încărcate de istorie și legende, se numără și Piața Sfatului, Biserica Neagră, Biserica Romano-Catolică Sf. Petru și Pavel sau Bastionul Țesătorilor din Brașov, Muzeul ASTRA, Biserica Evangelică, Turnul Sfatului ori Muzeul Brukenthal din Sibiu, dar și de Biserica Cuvioasa Paraschiva, Mausoleul Andrei Șaguna și Casa Emil Cioran din Rășinari sau Centrul Istoric, Biserica Evanghelică și Casa Argintarului din Bistrița. Acestea, alături de multe altele, vor putea fi valorificate, inclusiv prin intermediul agențiilor de turism din țara noastră și nu numai, ca parte unor pachete de servicii de călătorie.
Documentația în vederea obținerii recunoașterii din partea Ministerului Economiei, Enerigiei și Mediului de Afaceri a fost transmisă de către Muzeul de Etnografie Brașov, Primăria Comunei Rășinari din județul Sibiu și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Turism în Bistrița-Năsăud.
În prezent, 52 de Rute Cultural Turistice din România beneficiază de recunoașterea Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.
Inainte de a visa la performanta in turism, administratia noastra depasita de realitati pune gardul festit mandru si dupa el sta leopardul adica (GUNOAIELE judetului). Puneti naibii de un proiect serios si de lunga durata de eradicare a celor 4.000 de depozite ilegale de gunoaie din BN. Cristian Tetcu vi le pune pe masa cu coordonate cu tot. Sa nu vina turistii sa-i indopati cu produse traditionale ca numa or vomita pe traseele turistice marcate de voi printre gunoaie. Din nou noi romanii adica voi administratia puneti carul inaintea boilor. Treziti-va tovarasi la realitate !
Includerea orasului Bistrița în Ruta Cultural Turistică „Porţile Transilvaniei”, alături de Sibiu și Brașov, este un lucru benefic. Aceasta conferă o mai bună vizibilitate sub aspect turistic celor trei orase la nivel national si international. Referitor la obiectivele turistice din Bistrița la fel de important ca Biserica Evanghelică şi Casa Argintarului , dacă nu chiar mai important prin unicitalea lui este Ansamblul Arhitectural Sugălete. Este vorba de cele 13 case cu arcade la parter, conform unor surse, ridicate între anii 1480–1550. Este de presupus faptul că acordarea dreptului de a ţine târg, acordat de regele Ludovic de Anjou în anul 1353, a contribuit la înflorirea comerţului în perioada de dezvoltare a oraşului medieval şi a determinat ridicarea ansamblului „Sugălete” folosit drept bazar, de unde bistriţenii putea să cumpere produsele negustorilor aflaţi în tranzit prin oraş. În plus negustorii care comercializau produsele lor erau scutiţi de taxe şi impozite. Desi constructorul acestui ansamblu arhitectural nu este cunoscut, se ştie că preţul ridicării construirii celor 13 case a fost plătit de comunitatea săsească din oraş. Construcţia acestui complex arhitectural urban este realizată dintr-un şir de clădiri cu parter şi etaj ce prezintă la stradă o frumoasă galerie de arcade semicirculare cu 20 de bolţi, majoritatea în ogive, care se sprijină pe 21 de stâlpi masivi din piatră cu formă dreptunghiulară. Faptul că forma bolţilor nu este aceeaşi, sugerează existenta mai multor etape de construcţie sau refaceri succesive în perioada secolelor XV-XIX. Această construcţie era atracţia centrală a pieţei medievale a saşilor (Marktplatz), unii istorici fiind de părere că aici funcţiona piaţa de cereale, iar numele de Sugălete ar proveni de la unitatea de măsură utilizată în acele vremuri pentru grâne, adică găleata, a cărei formă este sugerată şi de bolţile porticului. Valoarea acestui monument istoric este dată, atât de forma şi vechimea construcţie, cât şi de detaliile arhitecturale ale caselor: deschideri în arc frânt, scuturi heraldice, câteva ferestre de influenţă renascentistă, statuia Sfântului Nicolae (Casa cu nr. 13), bolţi în cruce pe ogive, steaua cu şase colţuri, semiluna în forma unei măşti umane etc. Conform documentelor vremii, în Casa cu nr. 24 a fost deschisă, în anul 1516, prima farmacie a oraşului denumită ,,La vulturul negru”; astăzi, această casă adăpostind Galeria de Artă Pastică ,,Arcade 24″ şi atelierele de creaţie ale artiştilor plastici. În schimb, Casa cu numărul 13 este de peste 500 de ani, Casa Parohială a Bisericii Evanghelice Bistriţa.