Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formare Profesională s-a reunit în ședință, scopul acesteia fiind acela de a analiza și aviza numărul locurilor destinate învățământului profesional și tehnic propuse în proiectul planului de școlarizare pentru anul școlar 2020-2021. În acest context, prefectul județului Bistrița-Năsăud, Stelian Dolha, s-a arătat îngrijorat din cauza faptului că în plan local nu ar exista foarte mare interes față de învățământul dual.
”Nu înțeleg lipsa de interes pentru învățământul dual comparativ cu județul Bihor, care deja are patru parcuri industriale arhipline. Învățământul dual înseamnă teorie la școală și practică la firme, înseamnă niște parteneriate între mediul privat și școală, copil și agent economic, în așa fel încât fiecare să investească în formarea acestui copil”, a declarat Stelian Dolha în timpul ședinței Comitetului Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formare Profesională.
În opinia prefectului, ar trebui schimbată mentalitatea părinților cu privire la acest tip de învățământ, mai ales ținând cont de faptul că se caută meseriași în toate domeniile. Totodată, prefectul a dat ca exemplu municipiul Oradea.
”În Oradea au fost accesate fonduri europene pentru reabilitarea unei clădiri cu scopul de a o transforma într-un internat. Elevii care urmează învățământul dual și sunt cazați la acest internat au gratuitate la cazare și masă”, a spus Dolha.
În plus, în timpul ședinței, prefectul a adăugat că nu este convins că ”se judecă cu aceeași unitate de măsură fiecare școală”.
”Vă dau un exemplu care mi-a parvenit zilele trecute: procentul de promovabilitate la Liceul Tehnologic de Servicii Bistrița, profilul Turism și Alimentație Publică, este de 23% și este propusă desființarea unei clase din cele două existente. Iar la Liceul Forestier, cu promovabilitate de 15%, nu se desființează nicio clasă, din contră, se creează o clasă cu profil Economic. Vă spun asta deoarece am impresia că facem economiști pe bandă rulantă, dar se pare că nu avem nevoie de bucătari.În rural, unde primează cazul demografic, înțelegem că trebuie să ne îmbunătățim, dar filologie la Teaca și liceu teoretic la Rodna? La Liceul cu Program Sportiv din Bistrița avem clasă de Turism și Alimentație Publică. Nu e o anomalie? Am înțeles că anul acesta, sunt reduse cu opt numărul de clase de a IX-a, iar în anul care urmează, va scădea cu un număr de 20 de clase de liceu, un gol fantastic. Vă întreb ce facem? Pentru că numărul de clase va scădea la liceele mai slabe”, a mai completat Stelian Dolha.
În viziunea prefectului, trebuie pus mare accent pe reorientarea spre școlile profesionale, iar elevii care ies de pe băncile acestei școli să intre direct în câmpul muncii. ”Am înțeles că firma Comelf, de trei luni, are o jumătate de clasă de sudori și o jumătate de clasă de lăcătuși mecanici. Dar are nevoie de continuitate și garanție ca elevii să rămână acolo. Cu alte cuvinte, să oferim contracte prin care reușim să îi fidelizăm”, a mai transmis prefectul.
Printre cei care au luat parte la ședința Comitetului Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formare Profesională s-a numărat și șeful Inspectoratului Școlar Județean Bistrița-Năsăud, Camelia Tabără, inspectorul școlar adjunct Zoltan Deak, precum și reprezentanți ai Camerei de Comerț și Industrie Bistrița-Năsăud și ai mediului de afaceri.
Degringolada învățământului profesional și tehnic în România se datorează numeroasele schimbări prin care a trecut – de la școli profesionale de trei ani, la școli de arte și meserii, la învățământ profesional de doi, apoi de trei ani și până la învățământul dual. Toată această instabilitate institutională prin care a trecut învățământul profesional din România este greu de înțeles pentru multi elevi și părinți și întrețin starea de reticență față de această opțiune educațională.
Înainte de 1990 școlile profesionale aveau o durata de trei ani și funcționau pe lângă întreprinderi, unde elevii făceau practică și unde aceștia rămâneau, de obicei, să muncească după finalizarea studiilor. După 1990, aceste întreprinderi au început să se închidă pe rând, muncitorii au fost trimiși în șomaj, iar „școlile au suferit o puternică lovitură”, ca urmare a trecerii bruște de la o economie centralizată, cu câțiva agenți industriali mari, la o economie modernă, bazată pe servicii și pe întreprinderi mici și mijlocii. Astfel, învățământul profesional a intrat în declin, iar multe dintre liceele tehnologice s-au transformat în licee teoretice.
Cele mai multe ambiguităti s-au petrecut in timpul mandatelor de Ministru al Educatiei ale Ecaterinei Andronescu.
În anul 2003, pe timpul primului său mandat ca ministru al educației, Ecaterina Andronescu introduce Școlile de Arte și Meserii (SAM), o formă de învățământ secundar cu durata de doi ani în care se puteau înscrie absolvenții de clasa a opta. Era o etapă intermediară de pregătire într-un domeniu, dupa care absolvenții puteau urma în aceeași școală încă un an de completare pentru obținerea unei calificări. În anul 2009 Ecaterina Andronescu, aflată din nou în poziția de ministru al educației, desființează SAM-urile prin trecerea locurilor ce reveneau acestor școli la liceele tehnologice.
Abia în 2014 se creează un cadru legislativ pentru crearea învățământului profesional dual, conceput după modelul german, care se concretizează la finalul lui 2016, după mai multe sesiuni de discuții între Ministerul Educației și diferite companii. Din păcate, lucrurile se miscă greu din cauza lipsei de stabilitate si predictibilitate in sistemul educational românesc.
Dragi parinti ! Lasati-va copiii sa faca politica din frageda copilarie. Dupa inregimentare scoala nu mai are prea multa importanta. Nu fiti tristi, fiti realisti !