Premierul Ilie Bolojan și ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, au susținut vineri după-amiază o conferință de presă în care au prezentat pachetul de măsuri privind reforma administrație publice locale.

”Una dintre cele mai importante structuri ale administrației românești este administrația locală; ea stă la baza piramidei noastre administrative. Urmează cele trei blocuri importante – educația, sănătatea, ordinea publică – și apoi administrația centrală.

Vă prezentăm principalele propuneri pe care, începând de săptămână viitoare, împreună cu reprezentanții autorităților locale, cu cei interesați le vom discuta, în așa fel încât până la finalul acestei luni, deci săptămâna viitoare, următoarea săptămână, să putem să avem pachetul finalizat.

Administrația locală este foarte importantă, pentru că țara nu se schimbă doar din București. România se schimbă din fiecare județ, din fiecare reședință de județ și din toate orașele și comunele țării noastre.
Sunt trei direcții importante pe care le vizăm prin măsurile pe care le propunem prin acest pachet. O direcție importantă este să avem mai multă eficiență și mai multă responsabilitate în administrația publică locală. A doua direcție este să întărim capacitatea administrativă pentru a gestiona probleme, pentru a genera dezvoltare, în așa fel încât primăriile din localitățile noastre să fie factori de dezvoltare ai comunităților. Iar a treia direcție ține de componenta de politici publice, de descentralizare, de simplificare și de digitalizare, în așa fel încât, deci, prin adoptarea acestor politici, să avem o administrație care are decizia cât mai aproape de cetățean, dar care lucrează într-o formulă simplificată și digitalizată.

Eu o să mă refer la prima direcție, cea de administrație mai eficientă, și am să punctez principalele măsuri pe care le propunem în această zonă.

Ilie Bolojan: Va fi stabilit un număr maxim de angajați ai primăriilor, în funcție de mărimea localităților

Una dintre măsurile importante care vor fi propuse este legată de plafonarea numărului de angajați, deci stabilirea unui număr maxim, care va fi stabilit pentru fiecare localitate la nivel național. Pentru primării, indicatorul principal va fi numărul de locuitori, pentru că în general primăriile au funcții asemănătoare, iar pentru consiliile județene pot fi indicatori rafinați – nu doar numărul de locuitori dintr-un județ; pot fi numărul de unități administrative sau dacă are un spital județean în subordine sau dacă nu are un consiliu județean, atunci trebuie să aibă, de exemplu, un mic compartiment, două-trei persoane care să gestioneze această activitate, sau funcție de numărul de autorizații de construire pe care direcția arhitectului-șef le eliberează, dacă eliberează pentru toate unitățile administrative, dacă doar parțial -, și în felul acesta vom avea un număr maxim de angajați ai primăriilor din România, funcție de mărimea localității, și un număr maxim de angajați pentru consiliile județene.

De ce este nevoie de această măsură? Astăzi avem situații în care avem primării cu un număr mic de angajați care funcționează foarte bine și avem aceleași primării, având deci o populație asemănătoare, cu un număr mult mai mare de angajați unde nu se vede niciun plus de servicii, un plus de calitate pe care cetățenii respectivi să-l perceapă de la aceste primării. Avem consilii județene care au un număr de aproximativ 100 de angajați și avem consilii județene mai mici, care au un număr de peste 200 de angajați, și nu s-a constatat că la cele cu număr redus sunt disfuncționalități în activitate sau că nu își gestionează problemele. Pe cale de consecință, modul în care va fi stabilit va face ca acolo unde personalul în administrațiile publice locale a fost supradimensionat să trebuiască să fie redus, iar la autoritățile unde acesta este deja redus această măsură nu îi va afecta. Dimpotrivă, dacă periodic am avut organigramele blocate și nu au mai putut face angajări, această măsură le va permite celor care au personalul calculat în mod corect să aibă flexibilitatea de a-și stabili organigramele așa cum doresc.

Premierul susține limitarea numărului de polițiști locali

A doua măsură pe care o propunem, tot în zona de limitare, este limitarea numărului de polițiști locali, în sensul în care norma care este astăzi stabilită de un polițist local la 1.000 de locuitori să fie majorată; cât – va rămâne să stabilim în urma dialogului cu primăriile, în principal reședințe de județ, unde avem cel mai mare număr de polițiști locali din România. Și aici avem situații în care suntem la extreme, avem orașe care au un polițist la 2.000 de locuitori și avem alte orașe de dimensiuni asemănătoare care au numărul de polițiști care depășește limita legală – de exemplu, Buzăul este în această situație – și care nu reușește să îi aducă sub limita legală datorită proceselor care trenează de ani de zile. Dar nu s-a constatat ca într-un oraș cu un număr mic de polițiști să avem infracționalitate, să avem problemele de curățenie, de exemplu, scăpate de sub control sau în orașul cu personalul poliției locale supradimensionat lucrurile să fie total diferite. Prin măsuri care țin de evitarea suprapunerilor de competențe cu Poliția Națională, astăzi și Poliția Națională și cea Locală au competențe pe ordine publică și pe circulație, prin organizarea de dispecerate comune, nu mai ai cinci polițiști naționali într-un dispecerat, încă cinci polițiști locali într-un alt dispecerat, prin direcționarea exactă a echipajului care răspunde de o anumită zonă la problema respectivă, se stabilesc clar responsabilitățile, se evită suprapunerile. Dacă camerele de luat vederi sunt toate duse într-un singur dispecerat, vă puteți da seama că toate polițiile își facă datoria mult mai bine, pentru că o bună parte din zona de intersecții aglomerate, de pietonal, zonele infracționale cu potențial ridicat sunt supravegheate și în felul acesta putem să evităm suprapunerile de forțe, putem să clarificăm responsabilitățile, în așa fel încât primarii să aibă un rol mai important în coordonarea activităților de ordine publică și circulație pe componenta poliției naționale, iar per ansamblu întreg sistemul de ordine publică să fie mult mai bine organizat, evitând, așa cum v-am spus, cheltuieli inutile și suprapuneri de competențe.

Guvernul va stabili o grilă de salarizare unică pentru localitățile care nu își acoperă din veniturile proprii nici măcar cheltuielile de personal

O altă măsură importantă este stabilirea unei grile de salarizare unică pentru localitățile care nu își acoperă din veniturile proprii nici măcar cheltuielile de personal. Astăzi, așa cum știți, fiecare consiliu local are competența să stabilească atât organigrama, deci, numărul de angajați, dar și grila de salarizare, nivelul de salarizare a fiecărui angajat trebuind la grilă să respecte o condiție importantă, să nu depășească salariul viceprimarului. În multe localități grila de salarizare este integral foarte apropiată de salariul viceprimarului, deci, este dusă la maxim, foarte apropiat, în condițiile în care avem 25% din localitățile din România, e vorba în principal de primării de comune, care nu își acoperă din veniturile proprii nici cheltuielile cu salariile angajaților respectivi. Prin urmare, stabilirea unei grile de salarizare pentru aceste localități la nivel național, pe care nu o vor putea depăși, dar vor putea să coboare, dacă situația locală financiară impune acest lucru, este o decizie corectă, având în vedere faptul că, în fapt, Guvernul României asigură finanțarea acestor localități cu sume importante și, atunci, dacă cea mai mare parte a sumelor vin de la guvern, este normal să existe o standardizare de cheltuieli la nivel naţional. Celelalte unități administrative, ale căror venituri proprii le acoperă integral cheltuielile, sigur își vor putea stabili, așa cum este și în prezent, grila de salarizare și organigrama, pentru a-și optimiza funcționarea și pentru a oferi servicii cât mai bune. O altă măsură foarte importantă este alocarea fondurilor guvernamentale în funcție de eficiența activității, mă gândesc, de exemplu, la gradul de colectare a impozitelor. Această prevedere a fost amânată, deși este în Codul Finanțelor Publice Locale, în fiecare an prin legea bugetului, această amânare a avut atât componente obiective, dar și grijă de a nu deranja aleșii locale. Componenta obiectivă era legată de capacitatea unui primar de a-și încasa taxele și impozitele, ceea ce acest pachet – și domnul ministru Cseke o să vă prezinte aceste propuneri – va rezolva în așa fel încât să existe deci capacitatea de a fi eficient, de a-ți asuma responsabilitățile, în așa fel încât să poți într-adevăr să soliciți, pe bună dreptate, sume de compensare, dacă ți-ai făcut și tu datoria. În condițiile în care nu se vor realiza indicatorii de eficiență și sumele de la nivel guvernamental vor fi repartizate direct proporțional cu ceea ce s-a realizat la nivel local.

O altă măsură importantă este posibilitatea ca un funcționar public să aibă norma împărțită între 2-3 primării. Gândiți-vă că și în sectorul privat, de exemplu, sunt contabili, sunt IT-iști care deservesc mai multe sisteme, mai multe companii. La o primărie mică, colaborarea între primării este foarte importantă și mă gândesc, de exemplu, că un contabil poate să rezolve problemele de contabilitate, o jumătate de normă la o primărie, o jumătate la alta. Un secretar al unei primării, practic, dacă nu are un volum mare de hotărâri de adoptat și nu sunt aceste volume, poate să acopere fără probleme două primării. Mă gândesc, de exemplu, la zona de urbanism, unde nu ai autorizații de construire la un volum atâta de mare sau certificate de urbanism să acopere o primărie cu normă întreagă și așa mai departe. Mă gândesc la alte componente de colaborare între primării, nu doar partea de partajare, să spunem, a funcționarilor, inclusiv partajarea unor servicii. Unele primării au firme proprii de curățenie, și-au cumpărat tractoare. Decât ca primăria vecină să cumpere un serviciu la un preț mult mai mare, să spunem, de tundere a șanțurilor, o primărie care are astfel de dotare poate să i-l împrumute și sigur percepe o sumă mult mai mică sau pot achiziționa servicii în comun, în așa fel încât toate serviciile care se derulează la nivel local să poată fi efectuate în condiții cât mai bune. Gândiți-vă, de exemplu, că sunt situații în care nu mai avem biblioteci în mediu rural și nu văd niciun fel de problemă ca un bibliotecar, de exemplu, dacă tot este o comună care vrea să aibă o bibliotecă, să poată lucra la două primării, în așa fel încât să avem biblioteci deschise și în zona de rural, pentru că un bibliotecar la o comună, vă dați seama, mică, nu se justifică cu normă întreagă și nu e de mirare că foarte multe comune astăzi nu mai au aceste biblioteci funcționale.

Premierul Bolojan propune mai puțini consilieri în cabinetele aleșilor locali

Un lucru de asemenea important pe care ne propunem să îl avem în vedere este reducerea cabinetelor aleșilor locali, inclusiv a demnitarilor de la nivel central. Așa cum știți, în actuala legislație, pe lângă fiecare ales local – primar, viceprimar, președinte de consiliu județean, vicepreședinte – există un număr de oameni în cabinet: doi la un primar de comună, unul la un viceprimar de comună, la un președinte de Consiliu Județean patru și așa mai departe. Cred că putem reduce acest număr, pentru că, la nivel de țară, numărul acestora depășește 10.000 și, la fel cum ne vom propune ca și la nivel central să reducem aparatele de consilier de pe lângă fiecare demnitar, cred că putem face acest lucru și la nivel local, în așa fel încât să avem, per total, administrații mai eficiente, mai responsabile și am încredere că aleșii locali, din rândul cărora provin și eu, și am 16 ani de activitate continuă ca ales local, înțeleg că putem funcționa mult mai bine, putem avea servicii mai bune pentru comunitățile noastre cu mai puțini bani, fiind în serviciul oamenilor, dar folosind toate pârghiile pe care le avem la dispoziție pentru acest lucru”, a spus premierul.

Ilie Bolojan: Proiectele care au un stadiu de maturitate avansat din Programul ”Anghel Saligny” vor fi finanțate în continuare

Ilie Bolojan a mai anunțat că finalizat o analiză a modului în care sunt gestionate investițiile în România, menționând că proiectele finanțate prin Programul ”Anghel Saligny” vor fi prioritizate.

”Constatând că suntem în situația în care e nevoie să ne concentrăm pe asigurarea finanțării pentru proiectele europene, PNRR cu prioritate, fondurile de coeziune, pe locul doi, suntem în situația în care nu mai putem asigura toate finanțările pentru proiectele asigurate din bugetul de stat. Un program important pentru autoritățile locale este Programul „Angel Saligny” și am decis să prioritizăm aceste investiții în așa fel încât să continue să fie finanțate proiectele care au un stadiu de maturitate avansat pentru a le putea finaliza, iar proiectele care nu sunt într-un stadiu avansat să nu le mai asigurăm, cel puțin în lunile următoare, finanțarea, urmând ca până la finalul anului să definitivăm prioritizarea, funcție de domeniul în care sunt aceste proiecte, funcție de importanța lor, funcție de maturitatea proiectelor, în așa fel încât, de anul viitor, să avem prioritizate toate proiectele de investiții pentru a le putea continua“, a adăugat Ilie Bolojan.

La rândul său, ministrul Cseke Attila a mai prezentat câteva măsuri din cele două componente pe partea de administrație.

Cseke Attila: Guvernul va propune descentralizarea activității organizării jocurilor de noroc

”Aș începe cu componenta descentralizare, unde vom propune o simplificare a procedurilor de descentralizare, astfel încât să existe posibilitatea, într-un termen cât mai rapid posibil, să predăm atribuții de la nivelul administrației publice centrale către nivelul administrației publice locale, împreună cu resursele financiare aferente și, unde este cazul, și cu imobilele care însoțesc aceste atribuții. Aceasta este partea generală pe modificarea Codului administrativ, pe procedura de descentralizare. O măsură specifică pe care o propunem în acest pachet este aceea referitoare la descentralizarea activității organizării jocurilor de noroc, astfel încât autoritatea locală, în speță primăria, să aibă dreptul de a decide dacă autorizează, își dorește sau nu autorizează, nu își dorește efectuarea acestei activităţi de jocuri de noroc, pe raza localității pe care o gestionează. De asemenea, autoritatea locală poate decide, în cazul în care răspunsul este afirmativ, amplasarea acestor activități de jocuri de noroc pe o anumită zonă, pe anumite străzi pe care le identifică după nevoia și interesul local. De asemenea, autoritatea locală poate să decidă instituirea unei taxe speciale, anuale, care se va plăti de către operatorul licențiat pe jocuri de noroc, care își desfășoară astfel activitatea. Conform procedurii, în 30 de zile de la notificarea de la operatorul licențiat că dorește să deschidă o asemenea activitate, autoritatea locală va putea decide, va da un acord sau un refuz. În ceea ce privește activitățile care se desfășoară în prezent, va fi instituit un termen de șase luni de zile, un termen tranzitoriu. În aceste șase luni de zile cei care desfășoară aceste activități vor trebui să ceară acceptul autorității locale. Dacă există acceptul autorității locale, activitatea poate continua în condițiile legii. Dacă acest accept nu va exista, va exista un refuz, atunci activitatea nu se va mai desfășura pe raza localității respective. Este o măsură de descentralizare, este o măsură prin care autoritatea locală, comunitatea locală poate să decidă dacă are nevoie, are un interes de a avea o asemenea activitate pe raza localității și, evident, să impună o taxă specială. Dacă nu există acest interes, atunci poate împiedica practic această activitate.

În ceea ce privește măsurile propuse pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale, aș exemplifica câteva dintre ele. Toate se bazează pe principiul justeței și echității sociale. Este corect ca nu numai unii să plătească dările, taxele și impozitele și amenzile contravenționale. Este incorect ca numai unii să plătească aceste taxe și impozite. La sfârșitul lunii ianuarie să vedeți scos la ghişeele deschise de autoritățile locale cetățeni care în fiecare an își plătesc, au acest simț civic și obligație până la urmă, iar alții nu plătesc de ani de zile. Toate aceste măsuri se bazează pe acest principiu al justeței și echității, astfel încât nu numai unii să plătească aceste taxe și impozite și amenzile contravenționale.
Drept urmare, se vor institui măsuri prin care veniturile, alte venituri ale unei persoane domiciliate pe raza unei unități administrativ-teritoriale, să poată fi reținute la sursă, o parte din aceste venituri, conform Codului de procedură civilă, și aceste venituri să poată fi, lunar, până la stingerea debitului, să fie virate direct în contul unității administrativ-teritoriale, astfel încât nu primăria să umble cu titlul executoriu în mână, prin tot felul de proceduri birocratice, și atunci când există un venit din partea statului român, că el este venit care se dă prin AJPIS, de exemplu, sau chiar prin primărie, din acel venit să putem să reținem ceea ce duce la stingerea debitului. Alte măsuri care privesc, la fel, corelarea cu necesitatea de a avea certificat de atestare fiscal la zero, adică un cetățean care și-a plătit taxele și impozitele locale.

Se propune suspendarea permisului de conducere să aibă loc în cazul în care amenzile contravenționale de circulație nu sunt achitate în termen de 90 de zile de la comunicare

Vom propune ca suspendarea permisului de conducere să aibă loc în cazul în care amenzile contravenționale de circulație nu sunt achitate în termen de 90 de zile de la comunicare. Vom propune ca restituirea permisului de conducere suspendat să aibă loc sub condiția dovedirii achitării tuturor debitelor pe care le are cetățeanul posesor de acest permis. Dacă există un debit scadent care nu este achitat, permisul de conducere nu se restituie până la achitarea acestui debit. Radierea din circulație a unui autovehicul nu se va putea face decât cu prezentarea certificatului de atestare fiscală, adică cu stingerea tuturor datoriilor. Achiziționarea de autoturisme – cumpărătorul va putea achiziționa aceste autoturisme și le va putea înscrie pe numele lui atunci când are toate datoriile plătite. Astăzi, conform legii, doar vânzătorul este obligat să aducă certificat de atestare fiscală, cumpărătorul, care în această tranzacție, practic, dispune și de fonduri, nu are această obligație. Autorizațiile de construire vor putea fi eliberate doar cetăţenilor care şi-au achitat aceste taxe și impozite locale sau amenzi contravenționale.

De asemenea, propunem instituirea unor mijloace, mecanisme moderne, de verificare cu privire la existența și mărimea imobilelor construite cu sau fără autorizație de construire, astfel încât să existe temei legal pentru o primărie ca prin utilizarea dronelor să poată să identifice aceste imobile, nu mai trebuie să meargă inspectorii pe teren, nu e o problemă legată de dreptul de proprietate, este o metodă des folosită în alte state ale Uniunii Europene, și, aceste drone, astăzi sunt capabile să facă și măsurători. Pe baza acestor măsurători se poate deschide rol fiscal pentru cetățeanul care nu și-a declarat această construcție, indiferent că a fost construită cu autorizație de construire sau fără autorizație de construire. 

De asemenea, vom propune ca autoritățile locale, respectiv primăriile să poată externaliza încasarea debitelor scadente către autoritatea locală prin firme de executare fiscală. O mențiune aici e de făcut, cheltuielile cu executarea vor fi în sarcina debitorului. În ceea ce privește aplicarea sancțiunii contravenționale, o propunere venită din partea autorităților locale este aceea de a modifica cuantumul ce poate fi achitat în primele 15 zile de la aplicarea amenzii, și anume acela de a fi jumătate din cuantumul amenzii aplicate, nu jumătate din minimul amenzii posibile și vom propune această măsură.

Nu în ultimul rând, o măsură de transparență și de corectitudine se referă la modificarea Codului de procedură fiscală, care astăzi spune că sunt informații de secret fiscal datele de identificare a contribuabililor, natura și cuantumul obligațiilor fiscale și multe alte astfel de noțiuni. Vom propune eliminarea de la secretul fiscal a acestor informații care privesc un contribuabil, natura datoriilor, adică, dacă ele provin din impozite pe imobile, impozite pe autovehicule, din amenzi contravenționale, şi evident cuantumul acestor debite, astfel încât autoritățile locale și autoritățile centrale, unde e cazul, să poată publica pe site aceste informații, care să devină publice, într-o transparență totală de care avem nevoie. Cam acestea sunt principalele măsuri propuse pe cele două componente din pachetul de administrație”, a spus ministrul Cseke Attila.