Primăria Bistrița a pus în consultare publică un proiect de hotărâre care prevede aprobarea unui nou regulament de administrare, întreținere, protecție, conservare și dezvoltare a infrastructurii verzi din oraș și localitățile componente. Documentul urmează să fie analizat și supus votului Consiliului Local.
Potrivit notei de fundamentare, noul regulament are ca obiectiv principal menținerea și dezvoltarea funcțiilor de protecție și conservare a infrastructurii verzi, în scopul ocrotirii sănătății populației și creșterii calității vieții. În vederea îndeplinirii acestui obiectiv, documentul cuprinde un complex de măsuri privind administrarea infrastructurii verzi aferente municipiului Bistrița, ce vizează:
- protecția, conservarea și extinderea infrastructurii verzi;
- protecția, conservarea, îmbunătățirea condițiilor de viețuire și diversificarea biodiversității locale,
- regenerarea și ameliorarea calității peisajului urban;
- includerea în categoria infrastructură verde publică a terenurilor cu potențial ecologic sau sociocultural;
- condițiile de amenajare și reamenajare a zonelor verzi în armonie cu arhitectura spațiilor în care sunt amplasate;
- condițiile de întreținere a infrastructurii verzi amenajate;
- reglementarea intervențiilor asupra infrastructurii verzi precum și condițiile de avizare/autorizare a tăierii și intervenției în coroana arborilor și arbuștilor aflați pe domeniul public și privat al municipiului Bistrița, în afara fondului forestier;
- stabilirea sancțiunilor aplicate în cazul încălcării prevederilor regulamentului și ghidului aferent.
Reguli noi pentru administrarea spațiilor verzi
Noul regulament introduce principii și obligații clare pentru administrație, instituții publice, operatori economici, asociații de proprietari și persoane fizice. Printre prevederile majore se regăsesc:
- plantarea de specii de arbori și arbuști autohtoni sau adaptați zonei biogeografice continentale, respectiv alegerea unor specii rezistente la condițiile de mediu din zonă, rezistente la poluare, vânt și a condițiilor existente pe coridoarele verzi – albastre;
- interzicerea plantării speciilor care produc insalubritate sau atrag fauna sălbatică în intravilan (ex.: corcoduș), precum și a speciilor invazive; selectarea speciilor de arbori potrivite pentru plantare este crucială pentru succesul planurilor de plantare în zonele urbane. Trebui selectați arbori bine adaptați mediilor urbane, cum ar fi cei care pot tolera și filtra poluarea, rezistenți la secetă și soluri contaminate/sărate, oferă o coroană densă cu un design ecologic și estetic specific. Speciile de arbori nativi adaptate la climatul local ar trebui prioritizate, deoarece sunt mai predispuse să prospere și să susțină fauna locală. Atunci când se selectează specii de arbori, este important să se ia în considerare dimensiunea arborelui la maturitate, deoarece unele specii pot fi prea mari pentru zonele programate pentru plantare și pot provoca daune arborelui, clădirilor și infrastructurii.
- obligativitatea protejării arborilor maturi și inventarierea lor în documentațiile de urbanism;
- menținerea și creșterea suprafeței de spațiu verde raportate la numărul de locuitori;
- aplicarea de soluții bazate pe natură în lucrările de amenajare – de la coridoare verzi-albastre până la sisteme de drenaj durabil, acoperișuri verzi sau pajiști naturale urbane.
Regulamentul prevede și introducerea unui Plan de înverzire urbană, elaborat de Direcția de Infrastructură și Servicii (DIS) Bistrița, care va cuprinde obiective, indicatori, acțiuni și măsuri de monitorizare a biodiversității.
Proceduri stricte pentru tăierea arborilor
Documentul detaliază condițiile în care pot fi efectuate tăierile, intervențiile în coroana arborilor sau reamenajările care afectează zonele verzi.
Tăierea este permisă doar:
- în cazul arborilor uscați sau afectați în proporție de peste 70%;
- dacă prezintă risc pentru clădiri, pietoni sau trafic;
- în cazul arborilor rupți de fenomene meteo sau de accidente;
- pentru exemplarele invazive sau cele plantate necorespunzător ori care produc insalubritate și reprezintă un risc real de atragere a animalelor sălbatice pe raza localității;
- în baza proiectelor de regenerare urbană aprobate.
Pentru arborii sănătoși, tăierea necesită aviz consultativ de la Agenția pentru Protecția Mediului. Realizarea intervențiilor fără aviz sau cu nerespectarea acestuia atrage obligația refacerii zonei pe cheltuiala celor vinovați.
Sunt prevăzute și tarife de despăgubire
Regulamentul este însoțit de o listă actualizată de tarife pentru pagube provocate spațiilor verzi prin diverse acțiuni. Printre acestea:
- 3.500 lei pentru distrugerea sau tăierea fără autorizație a unui arbore de agrement (specia foios sau rășinos) și pom fructifer cu înălțimea de până la 4 m;
- 8.000 lei pentru distrugerea sau tăierea fără autorizație a unui arbore de agrement (specia foios sau rășinos) și pom fructifer cu înălțimea de peste 4 m;
- 2.000 lei/buc. pentru distrugerea sau tăierea fără autorizație a unui arbust (specia foios sau rășinos) și arbust fructifer, indiferent de înălțime;
- 3.000 lei/ml pentru distrugerea sau desființarea fără autorizație a gardului viu;
- 400 lei/mp pentru distrugerea sau desființarea fără autorizație a zonelor înierbate de tip pajiște cu flori sălbatice și de tip gazon;
- 2.000 lei/mp pentru distrugerea sau desființarea unui teren plantat cu flori;
- 400 lei/mp pentru ocuparea abuzivă de teren pentru a fi inclus în curți.
Prețurile nu includ TVA.
De asemenea, persoanele fizice și juridice care dețin suprafețe de spațiu verde sunt obligate să le întrețină astfel încât vegetația să nu depășească limitele proprietății și să nu afecteze traficul sau zonele publice. Municipiul poate încredința, prin acord de colaborare, întreținerea unor zone verzi asociațiilor de proprietari, ONG-urilor, agenților economici sau grupurilor de voluntari.
Proiectul de regulament, ghidul tehnic și anexele aferente pot fi consultate pe site-ul Primăriei Bistrița. Cetățenii, instituțiile și organizațiile interesate pot transmite sugestii și observații în perioada de consultare publică. După finalizarea procedurii de consultare publică, documentul va ajunge pe masa consilierilor locali.