Dezvoltarea unei țări și a unui județ nu se poate face izolat, este de părere primarul comunei Maieru, Vasile Borş, astfel că, în opinia acestuia, unitățile administrativ-teritoriale ar trebui să beneficieze de resurse în funcție de nevoile pe care le au și nu în funcție de culoarea politică a primarului.
Într-o conferință de presă organizată vineri, la sediul Partidului Social Democrat Bistrița-Năsăud, Vasile Borș a criticat modul în care actuala guvernare a repartizat sume de bani UAT-urilor din județ și a afirmat că în timpul guvernării PSD nu au existat astfel de situații.
”Câtă vreme a fost la guvernare Partidul Social Democrat, începând cu Victor Ponta şi continuând cu ceilalţi premieri, au fost resurse și fonduri care s-au derulat în fiecare comunitate. În fiecare sătuc era câte un mic şantier, prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), un program care s-a adresat tuturor cetăţenilor din România. Cel puțin în acest judeţ, pot să spun că nu s-a ţinut cont de culoarea politică. Deşi Maieru este cea mai mare comună ca număr de locuitori – 8.225, dacă ar fi să facem o analiză, localităţi cu primari PNL în acea perioadă au primit cel puţin dublu finanţări pe proiecte prin PNDL, dar nu a făcut nimeni contestaţie din partea primarilor PSD, nu am spus către parlamentarii noştri, către preşedintele Consiliului Județean de ce s-a finanţat atât de mult acolo. Eu consider că a fost un lucru corect şi la fel ar trebui să fie şi acum. Dezvoltarea unui judeţ, a unei ţări nu se poate face izolat, o comunitate aici, una dincolo, toate trebuie să aibă o legătură”, a declarat Vasile Borş.
Totodată, primarul s-a arătat îngrijorat și cu privire la posibilitatea unităților administrativ-teritoriale de a accesa fonduri europene.
”Actuala putere se laudă că ei demonstrează ce finanțări europene vor fi în România. Probabil se vor lăuda cu cele care sunt acum la tranșa a II-a și a III-a de plată. Ca primar, eu vă pot spune că nu am primit nicio adresă din partea ministerelorr, a celor care reprezintă teritorial ministerele prin care să mi se transmită faptul că, începând cu cea de-a doua parte a anului sau de la o dată anume, se vor putea depune studii de fezabilitate şi cereri de finanţare pentru anumite tipuri de proiecte. Încă nu au venit nici asemenea adrese. În spatele fiecărei sesiuni de depunere a proiectelor trebuie să existe un ghid. Noi stăm luni, jumătăţi de an sau pate mai mult până elaborăm un ghid. Dacă nu ne mişcăm repede, nu doar că vom putea lua cele 80 de miliarde de euro promise, nu vom lua nici măcar 5 miliarde. Cred că trebuie să gândească foarte bine şi cei care astăzi sunt la putere. Puterea nu înseamnă a-ţi bate joc de ţară, puterea este puterea pe care ţi-o dă Dumnezeu ca să slujeşti oamenilor care te-au ales. Aceata înseamnă venirea la putere”, a încheiat Vasile Borş.
Motto:
„Tot in frig si-n foame, tot cu maini intinse
Pe la porti straine, ce ne stau inchise ”
(Vin colindătorii)
La mai bine de 31 de ani de la Revolutia Română din Decembrie, 1989 si de la căderea comunismului România este incă un stat nereformat . Aceasta este principala cauză a prelungirii starii de tranzitie, cu consecinte dezastroase pentru tară, in plan economic, social si cultural. Nici după aderarea la Uniunea Europeană in anul 2007 România nu a profitat prea mult din cauza lipsei de reforme interne si a centralizarii excesive. In primul rând atragerea de fonduri europene a fost scazută pentru că că România nu a fost in stare sa facă o reforma administrativ- teritoriala compatibilă cu structurile europene. Este vorba de regionalizare, pentru care nu era nevoie decât de vointă politică. Uniunea Europeană nu recunoaște caracterul de regiune, decat dacă ai minim 800.000 de locuitori. Dacă nu ai 800.000 de locuitori nu ești considerat regiune, deci nu poți să depui singur proiecte pentru fonduri europene, nu ești eligibil pentru niciun fel de proiect. In Romania, nici un județ din cele 40 nu îndeplinește condiția de a avea 800.000 de locuitori. Din această cauză, România pierde enorm de mulți bani europeni, fiindca totul depinde de Guvernul de la București unde lucrurile se miscă foarte greu. Si asta nu e totul. Numărul mare al judetelor actuale reprezintă o frână in calea dezvoltării din cauza sistemului birocratic excesiv. De aceea, ar fi extrem de utilă o initiativă legislativă privind regionalizarea țării .
Exista două căi de a face regionalizarea. Prima este prin revizuirea Constituției și introducerea „regiunii” drept categorie administrativ-teritorială ceea ce nu există astăzi în legea fundamentală din Romania. A doua cale este mai simplă si se poate face printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor județe, ceea ce nu necesită modificarea Constituției. Aceasta presupune păstrarea denumirii de „Județ”, prevăzută in constitutie, numai că prin comasare din cele 41 de județe actuale vor rezulta un număr mai redus de unităti administrative, după modelul Poloniei, care a făcut reforma administrativă in1999, prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare judetelor de la noi) in 16 mari voievodate, pentru a corespunde cerintelor europene. Regionalizarea trebuie să aiba ca obiectiv esential descentralizarea si un grad ridicat de autonomie regională. Insă regionalizarea cu păstrarea judetelor nu rezolva nimic, ba dimpotrivă adaugă un nivel suplimentar de birocratie intre administratia centrală si cea locală. Solutia este extrem de simplă si ea presupune desfintarea actualelor judete si trecerea unor prerogative de importantă zonală, ale acestora la regiune, iar celelalte atributii judetene care au importantă locală, să treacă la primarii, unde sunt mai aproape de cetătean. Astfel, orasele si comunele mari vor putea primi mai multe atributii in timp ce comunele mici vor ramane cu functiile actuale. In prezent exista comune care nu-si pot asigura nici macar acoperirea cheltuielilor de functionare a primariilor respective. De aceea este sunt necesare masuri care ar putea duce in timp rezonabil, la asocierea comunelor si nu la comasarea lor fortată, facută din birou după ureche.
In concluzie, „România normală” are nevoie urgentă de 3 tipuri de reforme si anume:
-reforma constitutională;
-reforma administrativ-teritorială;
-reforma morală, prin educatie.
„Cine are urechi de auzit, să audă” (Matei 13; Luca 8; 13)