Cu prilejul Zilei Naționale a României, sărbătorită la data de 1 decembrie, Instituția Prefectului Bistrița-Năsăud, Brigada 81 Mecanizată “General Grigore Bălan”, Consiliul Județean Bistrița-Năsăud și Primăria Municipiului Bistrița vor organiza o serie de activități, începând cu orele 14:00, la statuia poetului “Andrei Mureșanu” din Piața Centrală.
Programul complet al manifestărilor dedicate Zilei Naționale a României:
Orele 14.00 – 15.00 – ceremonia militară și religioasă
- Acordarea onorului militar
- Salutul Drapelului de Luptă
- Intonarea Imnului Național al României (instrumental și vocal)
- Oficierea serviciului religios
- Alocuțiuni
- Depunere coroană
- Defilarea detașamentelor de onoare, a tehnicii și echipamentelor militare (Str. Șincai – Str. Dornei)
Orele 15.00
- Program artistic – Pietonalul Liviu Rebreanu
- Concert Muzică Militară a Garnizoanei Bistrița
- Florin Săsărman și Vali Șerban
- Ansamblul profesionist „Cununa de pe Someș”
Orele 16.30 – 17.30
- Spectacol de muzică și dans cu Gașca Zurli (în fața Consiliului Județean)
Orele 17.40
- Aprinderea luminițelor pentru Sărbătorile de iarnă (în fața Consiliului Județean)
Orele 17.30-18.30
- Retragerea cu torțe (traseul Protopopiatul Bistrița – Piața Petru Rareș cu intonarea Imnului Național)
Orele 18.00
- Ședință solemnă a Consiliului Local Bistrița, moment festiv de semnare a acordurilor de înfrățire cu Municipiul Ungheni și Municipiul Soroca din Republica Moldova (doar cu accesul presei) – sala de ședințe a Consiliului Local Bistrița
Orele 19.30
-
- Concert Simfonic Extraordinar susținut de Noua Orchestră Transilvană la Palatul Culturii Bistrița (cu intrare liberă).
Cu toate că Bistrita a fost participantă activă la Marea Unire din 1 Decembrie 1918, orasul nu are un monument evocator al marelui eveniment. Asa se explica faptul că de ziua natională a Romaniei , inainte de parada militară este anuntat un un ceremonial militar-religios la statuia poetului Andrei Mureșanu din Piața Centrală, un loc fara nici o legatura cu evenimentul Marii Uniri. Si asta, pentru că in Piata Unirii din Bistrita care este locul cu cele mai profunde legaturi cu Marea Unire de la 1 Decembrie, 1918, totul a fost falsificat, mai ales după ce in anul 2012 un primar incult a mutat bustul lui Cuza de la IJP fără să stie că numele pietei se revendică de la Marea Unire din 1 Decembrie 1918 si nu are nimic comun cu Mica Unire. De aici a plecat spre Alba Iulia delegatia romanească din partea Comitatului Bistrita-Năsăud participantă la Marea Adunare Nationala convocată de către Marele Sfat Național Român, prin Consiliul Național Român Central de la Arad, dupa ce “Credentionalele” fuseseră sfintite in Biserica Romana Unita din Bistrita. Putina lume stie ca printre cei 1.228 delegaţi participanti la Marea Adunare Naţională din 1 decembrie 1918 de la Alba Iulia, se numarau si cei din partea Comitatului Bistrita-Nasaud , printre care: Grigore Pletosu, Vasile Bichigean, Teodor Şimon, Vasile Moisil, dr. Emil Precup, Augustin Bena, Victor Motogna, dr. Nicolae Drăganu, Ioan Pecurariu , Macedon Linul , dr. Laurenţiu Oanea, dr. Alexandru Hăliţă, dr.Gavril Tripon, dr. Vasile Pahone dr. Victor Onişor, unii dintre ei avînd şi mandatul (credinţionalul) pentru votarea Marii Uniri. Pe langa Rezoluţia Marii Uniri, în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918, a fost ales si Marele Sfat Național Român organul provizoriu al puterii de stat din Transilvania până la unirea definitivă cu România, având rol legislativ. Dintre cei 212 membri ai Marelui Sfat Naţional Român, 5 au fost alesi din partea Comitatului Bistrita-Nasaud: dr. Gavril Tripon, dr. Vasile Pahone, dr. Victor Onişor, dr. Alexandru Haliţă dr. Laurenţiu Oanea.
De aceea, noua administratie a Bistritei ar trebui să procedeze la ridicarea in Piata Unirii a unui monument simbol, evocator al Marii Uniri din 1 Decembrie 1918 .
Acest „Monument al Unirii” ar putea fi realizat sub in forma de obelisc având înăltimea totală (soclul + obeliscul propriuzis) de 1918 cm . Obeliscul propriuzis de la soclu până în vârf ar trebui sa aiba 1600 cm (anul primei uniri sub Mihai Viteazul), iar împreuna cu soclul de la baza de 3,18 m sa se ridice la 1918 cm (anul Marii Uniri).
Pe trei dintre laturile obeliscului s-ar putea amplasa efigiile din bronz ale domnitorilor Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza si Regele Ferdinand, iar pe cea d-a 4-a latura ar putea fi trecute numele delegatilor din Comitatul Bistrita-Nasaud participanti la Marea Adunare din 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia, dând astfel o personalizare locală Monumentului Unirii.
De asemenea, pe soclul monumentului s-ar putea monta un basorelief din bronz executat după imaginea fotografică a Marii Adunari de la Alba Iulia, avandu-i in prim plan pe episcopii Iuliu Hossu si Miron Cristea .
Bustul lui Cuza din Piata Unirii trebuie sa fie mutat inapoi la IJP, unde se mai află incă soclul de marmură de pe care a fost dislocat in 2012 de către fostul primar Ovidiu Cretu. De altfel, bustul lui Cuza dezvelit in 2004 la IJP Bistrita-Năsăud avea intre altele si rolul de a pune in valoare sediul politiei, o cladire fara personalitate, care seamănă mai degrabă cu un bloc de garsoniere construit in stil comunist.
bustul lui Cuza dezvelit in 2004 la IJP Bistrita-Năsăud avea intre altele si rolul de a pune in valoare sediul politiei, o cladire fara personalitate, care seamănă mai degrabă cu un bloc de garsoniere construit in stil comunist.