În viitor, locuitorii din Bistrița-Năsăud ar putea afla date mult mai exacte despre starea vremii și ar putea fi întocmită chiar și o hartă climatică a județului, asta deoarece proiectul Meteo.BN, creat de bistrițeanul Mihai O. Bălan, merge mai departe. 

Luni după-amiaza, la Extensia Bistrița a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Mihai O. Bălan a organizat un eveniment în care a prezentat obiectivele pe care și le-a propus pentru a dezvolta acest proiect-pilot pentru România.

”Nicăieri în țară nu mai există un proiect similar sau o asociație non-guvernamentală care să acționeze în domeniul meteorologiei și care să pună știința aceasta la dispoziția oamenilor. Sunt datele de la Administrația Națională de Meteorologie, dar acestea vin cumva într-un sistem larg și greu de înțeles de către oamenii de rând. Noi ne dorim să aducem informațiile despre vreme cât mai aproape de oameni”, a spus Mihai O. Bălan.

El a adăugat că proiectul Meteo.BN a luat ființă tocmai din dorința de a oferi informații în timp real oamenilor.

• Peste 15.000 de bistrițeni urmăresc prognozele realizate de Mihai O. Bălan

”Știm că există date comunicate de la nivel central, prin Administrația Națională de Meteorologie, dar uneori ceea ce primim de la nivel central nu prea corespunde cu ceea ce se întâmplă la noi în județ. Tocmai de aici am plecat, de aici a luat ființă Meteo.BN, proiect născut din dorința de a comunica date cât mai exacte despre ceea ce se întâmplă în localitățile județului. (…) Totul a început în anul 2019, când am postat pe Facebook niște prognoze meteo pentru orașul Bistrița. Poate nu chiar zilnic, dar tot la 2 – 3 zile postam câte o prognoză și am văzut că lumea începe să fie aproape de postările mele. Așa mi-am dat seama că lumea este interesată de acest domeniu care ne spune ce face vremea și am creat proiectul Meteo.BN. Acum, la doi ani de la lansarea acestui proiect, am ajuns să avem peste 15.000 de oameni care ne urmăresc zilnic, care sunt interesați de ce se întâmplă cu vremea în județul în care trăiesc. Mulți sunt oameni de la țară, care vor să știe când să pună cartofii, când să facă fânul, când e primul îngheț și așa mai departe”, a mai spus Mihai O. Bălan.

Sursa citată a completat că datele prezentate pe pagina de Facebook Meteo.BN sunt culese de pe întreg teritoriul județului, un număr de 23 de stații meteorologice fiind amplasate în mai multe localități din Bistrița-Năsăud.

”Aceste stații au costat niște sume de bani. Am reușit să le achiziționăm cu ajutorul comunității. Am primit bani de la oameni din tot județul. Sunt oameni care au donat și 5 lei, 10 lei,15 lei, dar și sume mai mari. În final, am reușit să adun suma de aproape 30.000 de lei, bani din care am reușit să achiziționez 23 de stații meteo automate, care acum sunt împrăștiate în zone strategice de pe teritoriul întregului județ. Aceste stații ne oferă informații meteo despre ceea ce se întâmplă în fiecare minut în județ. Stațiile sunt capabile să genereze date la 15 secunde”, a explicat cel care a înființat Meteo.BN. Spre exemplu, există stații atât în zonele joase de relief – Ciceu Mihăiești, Beclean, Budești, Silivașu de Câmpie, cât și în zonele înalte – Valea Ilvei, Valea Someșului, Valea Blaznei sau Pasul Tihuța.

• Proiectul Meteo.BN trece la alt nivel

Dat fiind interesul tot mai crescut al oamenilor pentru informații în timp real privind starea vremii și condițiile meteorologice din zonele în care locuiesc, Mihai O. Bălan a decis să ducă acest proiect la alt nivel și să încerce să îl dezvolte. Astfel, a fost înființată Asociația Meteo.BN, o organizație non-guvernamentală prin care Mihai O. Bălan își propune să dezvolte proiectul său.

În calitate de președinte al Asociației Meteo.BN, el și-a stabilit mai multe obiective. Unul dintre acestea este și dezvoltarea infrastructurii care permite culegerea de date, prin achiziția de echipamente meteorologice profesionale.

”Este important să avem mai multe stații în județ și să putem să culegem mai multe date care să ne permită să ajungem la o imagine aproape de perfecțiune. Eu cred că o rețea de vreo 50 de stații ne va permite să vedem exact ce face vremea în fiecare moment și în fiecare zonă a județului. Mai mult decât atât, există infrastructură de tip radar pentru culegere de date. Acest tip de infrastructură este foarte mobilă și acoperă undeva la 100 de km pătrați și informațiile culese sunt mult mai complexe. Spre exemplu, poate să ne spună ce cantitate de apă este într-un nor, în ce direcție merge, cât de înalt este norul, câte fulgere poate să genereze acel nor și așa mai departe. Există o grămadă de tehnologie nou apărută care nu este folosită. Gândiți-vă ce ar însemna un singur radar de acest fel în Bistrița. Practic, acesta ne-ar acoperi tot județul”, a menționat președintele Asociației Meteo.BN.

Alt obiectiv vizează crearea unui sistem de avertizare pentru județul Bistrița-Năsăud.

”Pe lângă ceea ce facem zi de zi, încercăm să intrăm și în sfera instituțională. Administrația Națională de Meteorologie e singura care poate oferi acum date la nivel de avertizare. Emitem și noi avertizări și oamenii ne ascultă, dar totul neoficial. De aceea ne-am propus ca, în momentul în care reușim să aducem rețeaua de stații la nivelul pe care ni-l dorim, să putem să implementăm și un sistem de avertizare pentru județul Bistrița-Năsăud care să fie luat în seamă, adică analizele noastre să fie duse la nivel oficial”, a mai explicat Mihai O. Bălan.

Totodată, în viitor, Asociația își propune să realizeze și o hartă climatică a județului Bistrița-Năsăud.

”În anii care vor urma, datele culese cu ajutorul stațiilor amplasate în județ vor putea fi valorificate în cercetare. (…) Ne dorim să realizăm o hartă climatică a județului. Eu zic că aceasta ar putea exista undeva într-un termen de 5 ani. Se tot vorbește despre schimbări climatice, auzim tot mai des despre acest lucru, dar nu știe nimeni cum ne influențează pe noi aceste schimbări. Această hartă ne va oferi astfel de informații. Din 2012 încoace, noi avem deja ani consecutivi în care temperatura medie la Bistrița este peste 2 grade Celsius față de cel din intervalul 1981 – 2010. Asta înseamnă o energie mai mare în sistem, o amplificare a fenomenelor. Spre exemplu, vom putea să avem perioade mai lungi de secetă sau perioade cu precipitații foarte intense. Despre asta este vorba. Vrem ca Bistrița-Năsăud să fie primul din țară care să aibă o hartă climatică a vremii din fiecare localitatea”, a mai afirmat administratorul Meteo.BN.

Mai mult, Mihai O. Bălan își propune să vorbească despre importanța meteorologiei în viața de zi cu zi în cadrul unor conferințe, seminarii, expoziții sau alt tip de activități care au ca scop familiarizarea oamenilor cu mecanismul în care funcționează vremea.

La lansarea Asociației Meteo.BN a fost prezent și prof. Ioan Bâca de la Facultatea de Geografie din cadrul Extensiei Bistrița a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Acesta a subliniat că vremea influențează viața de zi cu zi a tuturor și a apreciat că proiectul ”Meteo.BN” este unul ”super interesant”.

”Trebuie să recunoaștem că vremea este un lucru foarte important în viața noastră de zi cu zi. Ne trezim dimineața, ne ducem la fereastră și ne uităm cum este vremea. Vrem să știm cum să ne îmbrăcăm, unde să mergem în vacanță, cum și când facem agricultură și așa mai departe. Totul este legat de starea vremii. Proiectul inițiat de Mihai este super interesant și este original la nivel național, dar acum trebuie să vedem în ce măsură Administrația Națională de Meteorologie ar putea să remarce acest proiect și dacă datele culese la nivel județean cu ajutorul stațiilor ar putea fi omologate în așa fel încât să poată să fie folosite de instituțiile care gestionează riscurile în județul Bistrița-Năsăud. Cu cât vor fi mai multe stații, cu atât starea vremii va fi mai apropiată de adevăr și în baza acestor date va putea fi realizat un model climatic al județului care va putea fi omologat și introdus în sistemul național de date meteorologice. Pe de altă parte, toate aceste date culese cu ajutorul stațiilor vor putea fi interpretate și vor putea fi accesate de toți cei care fac diferite studii la nivelul județului, precum studenți, masteranzi care au diferite teme de cercetare și au mare nevoie de astfel de date. Proiectul acesta vine și în întâmpinarea lor”, a spus prof. Ioan Bâca.

”Planurile noastre sunt mari. Vrem să facem în așa fel încât oamenii să înțeleagă mai bine fenomenul, să putem să transmitem mai bine oamenilor informații, să putem să îi ajutăm, poate chiar în afaceri sau în agricultură, cu prognozele noastre”, a concluzionat Mihai O. Bălan.