Robert Sighiartău iese la atac împotriva partenerilor de Coaliție! Deputatul PNL se opune vehement listelor comune PSD + PNL, la viitoarele alegeri.
Sighiartău: „Până în decembrie, PNL trebuie să îl dea afară pe Ciolacu!”
Robert Sighiartău a arătat că el este ”împotriva formării unei alianţe cu liste comune dintr-un motiv foarte simplu, şi anume că PNL a pierdut deja foarte mult din această alianţă şi pe termen lung va fi pusă în pericol şi stabilitatea României”.
„Inclusiv politic PNL va pierde. Noi dacă vom merge în varianta asta, e clar că PNL riscă să dispară iar eu nu sunt de acord cu asta şi mă lupta pentru ca PNL să repare ce a stricat pentru că noi i-am adus pe pesedişti la guvernare şi noi trebuie să îi dăm afară. Eu cred că până în decembrie, PNL trebuie să îl dea afară pe Ciolacu şi să refacă în ochii electoratului ceea ce a stricat când a adus PSD la guvernare”, a subliniat Sighiartău.
„Ciolacu are nevoie de PNL să ajungă președintele României!”
Robert Sighiartău: „Marcel Ciolacu vrea să ajungă preşedintele României, asta este clar, se vede cu ochiul liber, are nevoie de un PNL slăbit care să îl legitimeze în turul doi dacă ajunge cu George Simion şi cu AUR.
A dus deja PNL într-o situaţie puţin jenantă în faţa electoratului şi a membrilor săi ca să accepte un pachet care v-am spus, nu aduce nimic bun pentru economia privată”.
Sighiartău NU mai e-n grațiile PNL, la vârful partidului, după declarațiile anti-Coaliție! Purtătorul de cuvânt al PNL, Robert Stroe: „Robert Sighiartău NU mai reprezintă de mult poziţia oficială a PNL!”
Deputatul Robert Sighiartău e izolat la nivel central de conducerea actuală a PNL. Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe, a declarat miercuri că Robert Sighiartău NU mai reprezintă de mult poziţia oficială a PNL, după ce acesta a atacat, într-o emisiune, PSD şi pachetul de măsuri fiscale prezentat public de Guvern. ”Din păcate, nu toţi înţeleg greutatea momentelor şi importanţa momentului. Suntem în această coaliţie cu PSD, avem de luat decizii grele pentru România”, a afirmat Stroe.
„Suntem în această coaliţie cu PSD, avem de luat decizii grele pentru România, care să echilibreze sistemul bugetar, să aibă această ţară în continuare şansa stabilităţii şi dezvoltării.
Este un lucru pe care l-am discutat şi agreat şi cu partenerii noştri externi, Uniunea Europeană, aşa că orice fel de speculaţii cu iz politic sau chiar izoteric apropo de ghinionul acesta permanent pe care îl invocă domnul Sighiartău nu îşi au locul”, a mai afirmat Ionuţ Stroe.
Sighiartău NU vrea “Ordonanța fiscală!”
”Măsurile acestea afectează electoratul liberal. Din păcate, în acest moment, strategia aceasta a lui CIolacu a funcţionat, de două luni de zile a aruncat pe piaţă tot felul de măsuri şi a lăsat PNL în faţă. Domnul Boloş este de bună credinţă dar a fost lăsat de Ciolacu în faţă tocmai pentru a deconta, el şi PNL, parte din măsurile care ne-au fost prezentate.
Dacă vă uitaţi, pachetul seamănă sau este aproape identic cu ce a fost acum două luni de zile. Între timp am pierdut 2,1 miliarde de euro din PNRR şi asta din cauza lui Ciolacu că nu am reuşit să ducem reformele la capăt”, a completat Sighiartău.
Deputatul PNL a mai spus că ”a dus PNL într-o situaţie delicată, odată cu pierderea şi asumarea acestei ordonanţe”.
”Nu am cum să fiu mulţumit pentru că provin din mediul de afaceri, cam ştiu care este efectul acestor măsuri direct de la sursă şi din punctul meu de vedere tot acest pachet fiscal loveşte cam 85-90% direct în mediul privat. Toată această gaură bugetară este aruncată în cârca mediului privat şi nu este corect, pentru că mediul privat aduce resurse la buget şi se confruntă cu cea mai grea perioadă, din cauza dobânzilor mari, a contractării economiei”, a spus Robert Sighiartău în emisiunea Proiect de ţară: România, de la Prima News, despre pachetul fiscal cu care Guvernul vrea să îşi asume răspunderea în Parlament.
Despre USR la Guvernare!
Întrebat dacă PNL trebuie să refacă alianţa cu USR, Sighiartău a confirmat precizând că sunt mai multe scenarii. ”Oamenii sunt nemulţumiţi în teritoriu de această alianţă de guvernare pentru că vedeţi foarte clar, sunt primari targetaţi de PSD şi sunt filiale care negociază cu totul”, a arătat deputatul liberal.
In primul rând, PNL nu mai există . Totul a început de la acel congres de pomină din 25 septembrie , 2021 când, în plin val patru al pandemiei de COVID-19, s-au adunat la Romexpo, claie peste grămadă, în ceea ce ar putea fi numită mai degrabă o menajerie politică isterică și incontrolabilă, care a dus la ruperea partidului între sustinatorii înversunati pentru Ludovic Orban sau pentru Florin Cîțu. Robert Sighiartău s-a situat in tabăra lui Florin Cîțu, alături de istericul Rareș Bogdan, care aproape și-a pierdut complet cumpătul într-un discurs mai mult urlat, decât vorbit, a răgnit până a răgusit „Florin Cîțu- presedinte”!
De altfel, Ilie Bolojan, Președintele Consiliului Județean Bihor chiar înainte de congres atrăgea atentia: „Cu toate supărările pe care le avem, să fim mai puțin contondenți. Dacă anii trecuți totul era perfect, că eram în opoziție, acum nu ne mai ajută cu nimic sa fim contondenți. Suntem în situația în care suntem la guvernare și se impune mai multă decență. Dacă ne consumăm toată energia în combustia internă, nu ne mai rămâne energie să facem legi, și nu am rezolvat absolut nimic ”.
Recent, chiar înainte de „rotativa la guvernare”, Ilie Bolojan a facut o analiză critică față de performanța slabă la guvernare și deciziile politice incoerente ale PNL:
-Primul motiv enunțat de Bolojan a fost „festivalul democrației”, adică schimbarea pe bandă rulantă a președinților partidului – Ludovic Orban, apoi Florin Cîțu. Semnalul schimbărilor a fost dat mereu de președintele Klaus Iohannis. Mari controverse a stârnit și preluarea conducerii partidului de către Nicolae Ciucă, mai ales că el e general în rezervă, deci ce legătură cu liberalismul?, și până să ajungă senator pe listele PNL practic n-a avut nicio tangență cu acest partid.
-Al doilea motiv la care a făcut referire Bolojan se referă la alianța cu PSD. Și aceasta a fost decisă de Iohannis, fapt pe care chiar președintele l-a recunoscut, desi Partidul Național Liberal avea o decizie statutară a Biroului politic Național prin care practic se interzice orice colaborare cu PSD.
-A treia cauză pentru care PNL are acum probleme, este performanța guvernării coalitiei PNL-PSD-UDMR, cu Ciucă premier. Ilie Bolojan a criticat și angajările la stat pe bandă rulantă.
In prezent Guvernul Ciolacu al coalitiei PSD-_PNL are în vedere o reforma fiscală, prin împovărarea contribuabilului onest si a mediului de afaceri cu noi taxe si impozite care să aducă mai multi bani la buget pentru a reduce deficitul bugetar excesiv.
Numai că înainte de a aduce mai multi bani la buget trebuie oprit dezmătul si risipa resurselor financiare in sistemul bugetar.
Cu toate astea, PNL nu are curajul să impună reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, prin reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
Liberalul Adrian Veștea Ministrul Dezvoltării, sustinea la Bistrita că este adeptul reorganizării administrativ-teritoriale, dar numai după alegerile din 2024, argumentând că pentru regionalizare trebuie modificată Constituţia, ceea ce nu-i deloc adevărat. Există o cale este mai simplă prin care se poate face reorganizarea administrativă si fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Aceasta se poate face simplu prin reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie pentru noua structura rezultată in urma comasării. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
De asemenea, la noi dintre cele 3.228 de orase si comune sau UAT -uri (unităti administrativ-teritoriale), cel puţin 1.000 nu-şi pot asigura din venituri proprii, cheltuielile de funcţionare şi a oferi servicii minimale pentru viaţa cetăţenilor: salarii, iluminat public, gospodărire. Toate stau cu mâna intinsă si se bazează pe transferuri de la bugetul central sau de la bugetul judeţean. În România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat în 2022 de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an.
In acest caz, Ilie Bolojan, președinte CJ Bihor vine cu urmatoarea solutie: „Primăriile care sunt gestionate prost ar trebui să fie lăsate să intre insolvență. Ori am avut de fiecare dată în acești ani ai guvernului în care primăriile care au acumulat arierate, au gestionat catastrofal activitatea au primit bani direct prin hotărâre de guvern la propunerea Ministerului de Finanțe pentru a li se șterge aceste datorii. Ori practic mesajul care este? Orice faceți cineva vă salvează”.
Prin urmare, PNL ar putea să-l oblige pe Marcel Ciolacu să-si asume răspunderea pe un pachet de legi vizând o reformă administrativ-teritorială care să ducă la reducerea risipei banului public in domeniul bugetar si abia pe urmă să apeleze la cresterea fiscalitătii in mediul privat.