Apicultorii din județ, membrii ai Asociației Crescătorilor de Albine (ACA) Bistrița-Năsăud s-au întâlnit sâmbătă, la Hotel Diana, la Adunarea Generală a Organizației.

Membrii Asociației au dezbătut principalele probleme cu care se confruntă stuparii. Alături de președintele asociației, Constantin Rais, la întâlnire au fost invitați Ionuț Simionca deputat PMP, membru în Comisia de Agricultură, Sorin Roșu Mareș secretar de stat în Ministerul  Agriculturii (ALDE).

Apicultorii din județ au expus principalele probleme și au solicitat sprijin legislativ pentru salvarea acestui domeniu strategic al industriei alimentare.

Prețuri derizorii oferite de marii-procesatori! Stuparii rămân doar cu 30% din bani!

Momentan, apicultorii își vând mierea în târguri sau prin vânzare „la negru” către diverse rețele de clienți. Dacă aleg să facă desfacerea către procesatorii mari, apicultorii obțin prețuri derizorii: 7 lei/kg.

În supermarket, prețul este de 3 ori mai mare, respectiv 25 de lei/kg. Astfel, procesatorii și intermediarii obțin venituri echivalente cu ale producătorilor.

Crescătorii de albine vor subvenții APIA pentru familiile de albine!

– subvenție APIA pe familie/albine. Majoritatea celor prezenți au cerut reglementări pe domeniu pentru obținerea de subvenții/familia de albine, pentru a acoperi cheltuielile din perioada cu producție slabă.

Acest obiectiv este unul de importanță națională și s-ar putea realiza doar prin modificarea legislației actuale.

Momentan, prin APIA se acordă subvenții pentru rame, stupi și medicamente. NU se acordă subvenții pe familia de albine!

În 2019, la APIA BN s-au depus doar 53 de dosare pentru accesarea de subvenții! Apicultorii susțin că sunt descurajați de birocrația din domeniu și preferă să cumpere singuri medicamente, fără să apeleze la fondurile APIA.

Principalele probleme ridicate de crescătorii de albine din județ!

– finanțarea Programului Mierea în Școli din bani europeni. La nivel național, acest program este blocat și NU a obținut finanțare guvernamentală. Apicultorii prezenți la ședință au solicitat realizarea URGENTĂ a unui cadru legislativ pentru introducerea acestui program pe finanțare europeană, întocmai ca laptele și cornul.

Propunerea a fost salutată de Ionuț Simionca, deputatul care a promis că va transmite solicitările către europarlamentarii români.

– modificarea URGENTĂ a sistemului de acordare a subvențiilor existente. Producătorii au reclamat faptul că cererile de acordare a subvențiilor se depun în perioada de pastorație, când sunt plecați în diferite zone. Pe această zonă s-ar putea interveni pentru depunerea documentațiilor într-o altă perioadă a anului.

– accesarea de bani europeni pentru achiziționarea unei linii de procesare la nivelul Asociației Județene . Acest echipament estimat la 100.000 – 250.000 de euro ar putea fi cumpărat din fonduri europene. În acest mod, apicultorii din județ ar putea beneficia de un proces modern de îmbuteliere a mierii. Acest fapt ar implica automat realizarea unui BRAND al Asociației, etichetare și ambalare. Doar în acest mod, apicultorii ar putea vinde mierea la un preț bun, fără intermediari încât să-și acopere cheltuielile și să obțină profit.

– dificultăți în accesarea de bani europeni. Este nevoie urgentă de o debirocratizare a sistemului de solicitare a fondurilor europene. Documentația stufoasă și termenele nerespectate descurajează producătorii să solicite subvenții. Sistemul ar trebui debirocratizat și termenele de acordare a tranșelor ar trebui să fie respectat!

– simplificarea sistemului de acordare subvenții APIA pentru medicamente, stupi, rame etc. 

Deputatul Ionuț Simionca a declarat că va depune amendament pentru simplificarea acestui proces. Astfel, la dosarul existent la APIA, fiecare apicultor ar putea depune o singură declarație pe propria răspundere, privind numărul de familii, stupi etc. Pe baza acestei declarații pe propria răspundere, apicultorii să poată obține subvenția, fără să fie nevie de reînnoirea anuală a documentelor. În acest mod, la dosarul existent s-ar putea depune un singur document în loc de o serie de documente justificative anuale.

– concurența ne-loială a procesatorilor care vând la raft, miere contrafăcută  și controale stricte privind identificarea acestora. Șmenarii din domeniu distrug piața prin produse neconforme, expuse la raft . Sorin Roșu Mareș, secretar de stat în Ministerul Agriculturii a citit un text de lege, prin care procesatorii de miere contrafăcută pot fi amendați cu 30.000 – 40.000 de lei. Apicultorii au vociferat susținând că la nivel județean NU a avut loc niciun astfel de control al instituțiilor abilitate.

-legislație îmbunătățită pentru protejarea speciilor de albine autohtone.

Deși albina carpatină este singura rasă recunoscută la noi în țară, de câțiva ani au început să se importe și alte rase sau hibrizi care promit apicultorilor români producții duble. Cu costuri uriașe și efecte dezastruoase pe termen lung, spun cercetătorii autohtoni .

În România, albinele Buckfast se comercializează în continuare, deși în unele țări au fost interzise prin lege! Această specie e preferată de unii crescători, deoarece au randament bun, în special în primul an. În schimb, începând cu al doilea an, randamentul scade considerabil.

Apicultorii se-ntorc la tradiții: Albina Carpatica e preferata tuturor… deși unii au recunoscut că au introdus în stup și albine Buckfast!

Buckfast este o matcă din zona mediteraneeană, extrem de productivă. Hibridul Buckfast este unul productiv în primul an, dar distruge pe un areal mare tot materialul biologic al altor stupari. În plus, există dezavantajul că acest hibrid nu poate fi multiplicat. Astfel, deși este productiv în primul an, după aceea apicultorul va depinde permanent de importatorul care i l-a furnizat.  Apicultorii prezenți au recunoscut că specia Buckfast poate distruge specia autohtonă.

În ce privește matca Buckfast, deocamdată legea NU interzice comercializarea acestei specii. Aceasta este adus în țară neoficial, fără aprobarea instituțiilor, iar cei care susțin răspândirea ei cer să fie decontat prin Programul Național Apicol.

Proiect de extremă URGENȚĂ: protecția și ameliorarea albinei românești, „Carpatica”, pusă-n pericol de hibridul „Buckfast”, care dă randament maxim, dar cu efecte catastrofale pentru albina autohtonă !

Apicultorii prezenți la întâlnire au căzut de-acord că Albina „Carpatica” trebuie SALVATĂ prin protejarea ei! Albina „Carpatica” trăind din generație în generație, de mii de ani, în condițiile de climă și floră caracteristice țării noastre, ca rezultat al selecției naturale, este cea mai bine adaptată acestor condiții.

Programul național privind Albina Carpatică (Apis melifera carpatica), reprezintă un obiectiv important, reglementat la nivel național prin Legea apiculturii și prin Programul Național de Ameliorare în Rasă Curată.

Deși, în ultima perioadă programul a suferit o serie de modificări, conștientizarea necesității protecției albinei românești, dar și aplicarea unui sistem optim, unitar, de testare și evaluare a fondului genetic național, A.m. carpatica, necesită încă numeroase îmbunătățiri care să corespundă programelor aplicate și în alte țări europene, care susțin protecția și ameliorarea populațiilor locale.

Un sistem optim de evaluare a parametrilor supuși selecției, armonizat cu programe similare din alte țări UE, pentru colectarea și prelucrarea datelor, dar și pentru evaluarea valorilor de ameliorare este foarte necesar și ar veni în sprijinul apicultorilor cât și al autorităților de verificare și control, Agenția Națională pentru Zootehnie, ANZ, pentru stimularea producției de material biologic autohton selecționat, sporind astfel producțiile apicole, mai ales în contextul derulării programelor europene de susținere a apiculturii și a minimizării fenomenelor de hibridare interrasială.

La nivel național se desfășoară – Proiectul ADER 12.1.2: Dezvoltarea și actualizarea programului național de protecție și ameliorare a albinei locale Apis mellifera carpatica, prin elaborarea și testarea unui sistem de evaluare a familiilor de albine, în vederea ameliorării rasei
Perioada de derulare a planului sectorial: 2019 – 2022.

Buget estimat: 450.000 lei

– existența unui laborator de analize , pe plan local. Un astfel de laborator ar putea simplifica verificarea calității mierii. Momentan, apicultorii din județ sunt nevoiți să solicite analizarea produsului finit, la laboratorul din Cluj.

Anomalii în sistem:

– etichetare – pe produsele de import NU este indicat procentul de miere și se specifică doar faptul că produsul respectiv conține melasă, îndulcitori sau alte produse.

– supra-birocrație în implementarea de proiecte europene. Datorită birocrației, tranșele de bani europeni sunt încasate cu întârziere. Au fost cazuri când sumele aprobate pe un anumit proiect european au fost încasate integral în termen de 12 luni. Astfel, stuparii au fost nevoiți să suporte din buzunar cheltuielile specifice perioadei de implementare.

– Lipsa celei mai importante verigi: marketig- vânzări. Piețe importante sunt ignorate deoarece produsele autohtone, de calitate, NU sunt cunoscute și rămân pe plan local. Apicultorii obțin 7 lei/kg pentru miere de calitate, în timp ce același produs poate ajunge pe raft la 25 – 30 de lei, prin câteva detalii: îmbuteliere, etichetare, desfacere. Stuparii pierd 400% din afacere din cauza marketingului ineficient.

– Lipsa unui program integrat, de programe financiare, programe guvernamentale de încurajare a tinerior apicultori. Apicultorii s-au plâns de faptul că tinerii NU se implică pe domeniu.  Aceste anomalii afectează domeniul și tinerii dornici de câștig imediat refuză să se implice. Pe termen mediu și lung, apicultorii de meserie vor dispărea, fără a putea împărtăși tainele meseriei. La nivel național Nu există o strategie de dezvoltare a apiculturii, proiect în care să fie implicate școlile și instituțiile…

– țara de proveniență a mierii să fie trecută pe etichete. Astfel, consumatorul va fi informat corect privind proveniența produsului. Există o lege în acest sens o Lege a Apiculturii, aflată în Parlament.

– re-introducerea albinei pe lista speciilor zootehnice de interes național! în Legea Zootehniei din ianuarie 2019, albina a fost scoasă de pe lista speciilor zootehnice de interes național. Scoaterea din lege avantajează crescătorii de specii hibrid, care acum pot introduce astfel de specii fără ca fapta lor să fie infracțiune.

Practic, aceștia evită un articol din vechea lege care specifica faptul că introducerea de material biologic în România se face cu aprobarea instituțiilor abilitate, în caz contrar, fapta reprezintă infracțiune. La această oră, stuparii se zbat pentru re-introducerea albinei ca specie zootehnică de interes național.

După mai multe dezbateri din Comisia de Agricultură, legea urmează să intre în Parlament, pentru aprobare și publicare în Monitorul Oficial. Criza politică actuală a amânat circuitul acestei Legi.

Apicultorii din județ preferă să se dezvolte individual: accesează fonduri europene și își vând mierea pe rețele proprii de clienți!

La nivel județean există o serie de apicultori care au accesat linii de finanțare europeană și astfel au reușit să cumpere echipamente tehnologice și să se dezvolte din fonduri nerambursabile.

Mierea produsă de membrii asociației poate fi vândută prin rețeaua de magazine proprii, însă producătorii se plâng de faptul că primesc doar 11 lei/kg și de aceea preferă să vândă la 25 lei/kg prin rețelele de clienți proprii. În Bistrița există un magazin al Asociației, situat pe strada Gh. Șincai.

În Bistrița Năsăud există 1.200 de apicultori, însă doar 10% își plătesc contribuția!

Asociației Crescătorilor de Albine (ACA) Bistrița-Năsăud este condusă de președintele Asociației, ales de Adunarea Generală (din care fac parte membrii). Salarii pentru activitatea prestată primesc doar contabila și vânzătoarea de la magazinul Asociației.

Contribuție:  1 leu/an/stup , o sumă simbolică pe care ar trebui s-o achite fiecare membru.

Apicultorii sunt lăsați în voia sorții, la cheremul samsarilor! „Stuparii” muncesc 100% și rămân cu 30% din bani!

În formă asociativă, stuparii ar putea beneficia de programe mai mari și pot să acceseze sume importante. De asemenea, ar putea asigura cantități mari de miere și negocia direct cu marii retaileri din Germania, Japonia etc. La nivel practic, producătorii din județ își  formează rețele proprii de clienți și preferă să lucreze la scară mică!

Fără desfacere în magazinele mari și contracte ferme, crescătorii de albine sunt abordați de intermediari, care oferă cash între 7 – 11 lei/kg de miere, după care mierea este exportată în Europa și ajunge pe raft cu adaos de 300%.

România exportă aproximativ 3.500 – 4.000 de tone pe an. Fără sprijin în procesul de desfacere, România exportă 80% din producția de miere care ajunge pe piețele externe. În același timp, România importă miere de calitate îndoielnică, vândută prin rețelele de magazine: Lidl, Kufland, Carrefour etc.

România produce, în medie, 22.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa.