Stelian Dolha: Proiect ambițios și pragmatic, fără precedent pentru România

stelian dolha

Guvernul României a elaborat Planul Național de Investiții și Relansare Economică, document care prevede construirea a peste 3.400 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres, 3 spitale regionale, 25 de spitale județene, peste 100 de spitale orășenești, peste 1.000 de unități medicale în mediul rural, sute de grădinițe, școli, campusuri și cămine universitare. Programul, în valoare de peste 100 de miliarde de euro, urmează să fie finanțat atât de la bugetul de stat, cât și din fonduri europene.

Stelian Dolha este de părere că Planul Național de Investiții și Relansare Economică este un proiect ambițios și în același timp pragmatic, fără precedent pentru România.

”O țară nu se poate dezvolta susținut fără o proiecție clară a viitorului său, fără un model concret de dezvoltare și o strategie care să o ducă acolo. Un astfel de proiect de țară, unul fără precedent pentru România, este Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică, prezentat ieri de premierul Ludovic Orban în parteneriat cu președintele Iohannis. ”Reclădim România” este un proiect ambițios și în același timp pragmatic, care trasează contururile în care țara se va dezvolta și moderniza în următorii 10 ani și care pune capăt unei evoluții în derivă, bâjbâite, după bunul plac al decidenților momentului”, a afirmat Stelian Dolha.

Sursa citată adaugă că trei sunt cuvintele de ordine care caracterizează acest plan de relansare – investiții, digitalizare și inovare.

În România următorilor 10 ani, cea mai mare parte din bani, provenind de la bugetul de stat dar și fondurile europene (33 de miliarde e numai alocarea UE post pandemie și relansare economică pentru România) vor fi investiți în infrastructura de transport, în sănătate, educație, dar și energie, adică în zonele ocolite de aproape toate guvernele de până acum, dar care dau măsura dezvoltării unei națiuni. Planul de relansare prevede măsuri de sprijin pentru domeniile afectate de criza pandemiei, de la granturi pentru IMM-uri, digitalizare, susținerea angajaților și ocuparea forței de muncă, dar și un parteneriat al administrației cu companii românești puternice, competitive, care au capacitatea de a face faţă competiţiei globale”, mai adaugă Stelian Dolha.

Măsurile economice din Planul Național de Investiții și Relansare Economică vor fi transpuse în acte normative și aprobate în Guvern în cel târziu o lună.

În ceea ce privește măsurile prevazute în Planul Național de Investiții și Relansare Economică, acestea pot fi consultate mai jos:

GRANTURI DE SPRIJIN PENTRU COMPANII

Granturi de sprijin pentru repornirea întreprinderilor, capital de lucru și investiții

• Granturi de sprijin pentru microîntreprinderi: Număr beneficiari: 50.000; Buget: 100 mil. euro
• Schema de ajutor pentru activități de comerț și servicii afectate de Covid-19: valoarea chiriei/beneficiar/lună, pentru o perioadă de 3 luni. Buget: 160 mil. lei.
• Capital de lucru pentru repornirea activităților economice pentru IMM-uri: Buget: 350 mil. euro.
• Granturi pentru investiții și pentru reconversia economică a IMM-urilor: Valoare grant: 50.000 – 200.000 Euro; Buget: 550 mil. euro.

Programe de finanțare nerambursabilă pentru creșterea competitivității IMM-urilor

• Granturi pentru investiții pentru microîntreprinderi Grant: max. 200.000 euro; Buget alocat: 117 mil. euro; Supracontractare: 130 mil. euro;
• Granturi pentru creșterea competitivității IMM-urilor : Grant: 200.000 – 1.000.000 euro; Buget (alocare inițială și supracontractare): 450 mil. euro
• Granturi pentru dezvoltarea IMM-urilor prin finanțarea investițiilor mari : Grant: 2.000.000 – 6.000.000 euro; Buget(alocare inițială și supracontractare): 550 mil. euro.

Granturi pentru inițiative antreprenoriale inovative și digitalizarea companiilor

• Granturi pentru start-up-uri pentru studenți în domenii competitive și inovative: Valoare grant: 40.000 euro/2 locuri de muncă create până la 100.000 euro/5 locuri de muncă create. Buget: 150 mil. euro
• Granturi pentru digitalizarea IMM-urilor: Valoare grant: 30.000 euro/proiect până la 100.000 euro/ proiect; Buget: 150 mil. euro
• Star-Tech Innovation (Noul program Start – UP) Obiectivul schemei este finanțarea start-up-urilor inovative prin granturi de o valoare estimată la 42.000 euro. Beneficiari: aproximativ 7000 de noi IMM-uri
• Finanțarea programelor de educație digitală a angajaților pentru IMM-uri: Valoare grant: 30.000 euro/proiect până la 100.000 euro/ proiect; Buget: 30 mil. euro.

Sprijin pentru dezvoltarea agriculturii și a industriei agro-alimentare

• Finanțarea depozitelor de comercializare a produselor agricole. Obiectiv: construcția a 8 depozite regionale cu temperatură controlată pentru depozitarea, sortarea, ambalarea, etichetarea și comercializarea produselor agricole locale. Valoarea investiției: 120 mil. euro.
• Granturi pentru achiziția de echipamente pentru irigații: Achiziția de kit-uri pentru irigații – 6000 euro/beneficiar. Buget: 48 mil. euro.
• Granturi de finanțare pentru antreprenoriat rural. Valoare grant:40.000 euro/2 locuri de muncă create până la 100.000 euro/5 locuri de muncă create; Buget: 200 mil. euro.
• Instalarea tinerilor fermieri cu teren agricol concesionat de la stat: Bugetul estimativ este de 42 milioane euro (20 milioane euro alocare distinctă pentru tinerii din afara granițelor în scopul reîntoarcerii în țară a celor cu experiență și formare în domeniul agricol).

Programe de finanțare pentru investiții noi și pentru relocarea companiilor în România

• Schema de ajutor de stat pentru investiții noi (greenfield). Valoare ajutor de stat: max. 37,5 mil. euro/investiție; Buget alocat: 1,5 miliarde lei anual până în 2023.
• Schema de ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională. Valoare ajutor de stat: max. 37,5 mil. euro/investiție; Buget alocat: 450 mil. lei anual până în 2025.

SCHEME DE GARANTARE ȘI INSTRUMENTE DE ASIGURARE A LICHIDITĂȚII

Programe de garantare a creditelor pentru capital de lucru și investiții

• Programul IMM Invest pentru garantarea creditelor pentru capital de lucru și investiții pentru IMM-uri – Plafon: 15 mld. lei; Număr beneficiari: 40.000.
• Garanții de stat pentru creditarea companiilor mari pentru capital de lucru și investiții – Plafon: 8 mld. lei; Număr beneficiari: 600.

Programe de garantare pentru asigurarea lichidității companiilor

• Schema de garantare privind asigurarea creditului comercial (furnizor) – În cazul unei pierderi, suma plătită de către Ministerul Finanţelor Publice reprezintă 80% din suma neîncasată/nerecuperată de asigurător. Plafon alocat: 1 mld. lei.
• Program de garantare a finanțărilor de tip factoring cu regres și scontarea efectelor de comerț. Valoarea unei facilități de factoring acordate IMM-ului aderent pe un debitor cedat este de maximum 500.000 lei. Plafoane alocate: 1,5 mld. lei/factoring; 1,5 mld. lei/scontare.
• Program de garantare a leasing-ului de echipamente și utilaje. Vor fi acordate finanțări până la o limită maxima de 5.000.000 lei/ beneficiar, garantate în limita unui plafon de garantare în valoare de 1,5 miliarde lei.

INSTRUMENTE FINANCIAR-BANCARE DE CREȘTERE A CAPITALIZĂRII ȘI DE FINANȚARE A INVESTIȚIILOR

ℹ️ Instrumente de creștere a capitalizării companiilor și de finanțare a investițiilor
• Măsuri de stimulare pentru creșterea capitalurilor proprii ale companiilor românești – Bonificații la plata impozitului pe profit acordată în funcție de menținerea capitalurilor proprii pozitive și/sau creșterea acestora pe o perioadă de timp.
• Înființarea Fondului Român de Investiții (FRI) pentru finanțarea unor investiții în domenii de interes strategic – Înființarea unui fond de investiții de stat pentru finanțarea unor activități precum private equity (fonduri de investiții sub formă de participare la capitalul social al unor societăți comerciale), venture capital (fonduri de investiții în societăți comerciale nou sau de curând înființate), agenție de promovare a investițiilor, proiecte educaționale pentru antreprenori etc. Capitalizare inițială: 300 mil. euro.
• Înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare (BND) ca instituție de credit pentru proiecte de investiții – Înființarea unei bănci de dezvoltare după modelul altor bănci de dezvoltare din Uniunea Europeană care contractează împrumuturi pe piețele de capital și acordă finanțări, în condiții avantajoase, pentru proiecte de investiții care sprijină obiectivele naționale de interes strategic.

MĂSURI ACTIVE DE OCUPARE A FORȚEI DE MUNCĂ ȘI DE PROTECȚIE SOCIALĂ

Măsuri de sprijin pentru angajați și companii pentru reluarea activităților economice

• Prelungirea indemnizației de șomaj tehnic – Continuarea măsurii privind acordarea indemnizației de șomaj tehnic pentru angajatorii/profesioniștii a căror activitate este suspendată. Impact: 850 mil. lei/lună.
• Stimularea reluării activităților economice și a ocupării – Pentru beneficiarii indemnizației de șomaj tehnic care își reiau activitatea se acordă o sumă în cuantum de 41,5% din salariul brut al angajatului (maxim 41,5% din câștigul salarial mediu brut pe țară) pe o durată de 3 luni. Impact: 3,35 mld. lei.
• Sprijin pentru program flexibil de muncă – Guvernul va asigura plata unei indemnizații în valoare de 75% din diferența dintre salariul brut al unui angajat prevăzut în contractul individual de muncă dinaintea reducerii programului și salariul brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii progamului de lucru.
• Granturi pentru formarea profesională a angajaților. Buget alocat: 150 mil. lei.

Alte măsuri de sprijin pentru ocuparea forței de muncă

• Stimularea ocupării tinerilor, a persoanelor cu vârsta de peste 50 ani și a românilor întorși din străinătate – Se acordă un sprijin în valoare de 50% din salariul brut al angajatului dar nu mai mult de 2500 lei pentru angajatorii care încadrează în muncă: Tineri cu vârsta cuprinsă între 16 și 29 ani; Persoanele cu vârsta de peste 50 ani ale căror raporturi de muncă au încetat în perioada stării de urgență; Cetățeni români cărora le-au încetat raporturile de muncă cu angajatori străini, din motive neimputabile lor.
• Măsuri active pentru lucrătorii sezonieri și zilieri din domeniile agriculturii, HoReCa și turismului.
• Locuri de muncă pentru tineri – Valoarea granturilor acordate pentru acțiuni antreprenoriale: 25.000 euro pentru susținerea locurilor de muncă destinate tinerilor. Buget: 300 mil. euro.
• Stimularea desfășurării muncii în regim de telemuncă – Acordarea unui sprijin în valoare de 500 euro/angajat pentru achiziționarea de echipamente IT pentru angajații care desfășoară activități în regim de telemuncă în perioada stării de urgență/alertă.

Măsuri de protecție socială

• Pachete alimentare și de igienă corporală pentru persoanele vulnerabile – Sprijin pentru persoanele aflate în situații de dificultate, risc de sărăcie sau cu venituri precare prin oferirea de pachete alimentare și pachete de igienă corporală; Beneficiari: 1,18 mil. persoane; Buget alocat: 225 mil. euro.
• Vouchere pentru masă caldă pentru persoane în vârstă – Vouchere pentru mese calde acordate persoanelor în vârstă de peste 75 de ani care au venituri sub venitul minim garantat. Beneficiari: 250.000 persoane. Buget alocat: 100 mil. euro
• Vouchere pentru elevi – Vouchere pentru elevii care provin din familiile cu venituri mici sau cu venituri sub venitul minim garantat aflați în risc de sărăcie severă, pentru achiziționarea de rechizite școlare, îmbrăcăminte și încălțăminte. Beneficiari: 400.000 copii. Buget alocat: 30 mil. euro.

Planul Național de Investiții

INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT

• Rutier: Finalizarea lucrărilor de infrastructură aflate în implementare – 407,3 Km de autostrăzi și drumuri expres. Cost estimat: 4,3 miliarde euro.
• Sibiu – Pitești (Loturi 1, 4, 5), Craiova – Pitești, Autostrada Transilvania (Suplacu de Barcău – Borș), Sebeș – Turda, AO:Inelul de Sud București, Varianta de ocolire Bacău, Podul peste Dunăre de la Brăila.
• Conectarea cu autostrăzi a provinciilor istorice ale României și cu rețelele de transport pan-europene, prin demararea lucrărilor la aproximativ 3.000 de km de autostrăzi și drumuri expres. Perioada: 2020 – 2030. Cost estimat: 31 miliarde euro.
• Sibiu – Pitești (Loturi 2, 3), Autostrada Transilvania: Nădășelu – Suplacu de Barcău, Autostrada Unirii: Tg. Mureș – Iași – Ungheni, A3: Ploiești – Comarnic – Brașov, A7: Ploiești– Suceava – Siret, AO: Inelul de Nord București; București – Alexandria – Craiova – Lugoj, Buzău/Focșani – Brăila – Galați, Măcin – Tulcea – Constanța; Transregio Gilău – Cluj N. – Apahida
• Feroviar: Investiții în cca. 3.000 km de cale ferată, în perioada 2020 – 2030, cu un cost estimat de aproximativ 18 miliarde euro
• Finalizarea reabilitării liniei ferate pe traseul Frontieră-Curtici-Simeria, parte componentă a Coridorului IV pan-european, pentru circulația trenurilor cu o viteză maximă de 160 km/h.
• Proiecte noi de modernizare a căii ferate în scopul asigurării obiectivelor de conectivitate: Ploiești-Suceava-Dărmănești, București-Craiova-Timișoara-Arad, Suceava-Cluj Napoca, Buzău-Fetești, Port Constanța-Palas, Predeal-Brașov, Centura feroviară a Municipiului București, Cluj Napoca-Episcopia Bihor
• Tren metropolitan Nădășelu – Baciu – Cluj-Napoca – Apahida – Jucu – Bonțida.
• Metrou: Dezvoltarea noilor magistrale și extinderea magistralelor existente
• Finalizare lucrări M5, lansare M6 – tronsonul Gara de Nord – 1 Mai – Aeroport Otopeni, M4 – tronsonul Gara de Nord – Gara Progresu, extensie M2 Pipera – Petricani și Berceni – Linia de Centură Sud
• Metrou Cluj Napoca – Magistrala: Gilău – Florești – Cluj-Napoca
• Naval: Investiții totale de 4,3 mld. euro
• Modernizarea și extinderea infrastructurii porturilor maritime și fluviale, cu accent pe Portul Maritim Constanța
• Aerian: Investiții totale de 2,9 mld. euro
• Extinderea și construirea de terminale pentru pasageri, cât și de zone cargo. Crearea de legături inter-modale între infrastructura aeriană, feroviară și rutieră.

INFRASTRUCTURA ENERGETICĂ

Valoarea investițiilor programate în Sistemul Energetic Național pentru perioada 2020 – 2025 este estimată la 12,48 miliarde euro de la producția de energie la rețele inteligente de transport și distribuție gaze naturale si electricitate.
• Energie verde: parcuri eoliene onshore și offshore (2x300MW) – 4,6 mld. lei; noi capacități de producție hidro (Retezat, Vidraru, Mărișelu, Avrig, Bistra, Livezeni etc.) – 1,6 mld. lei;
• Investiții strategice Romgaz în valoare de 15,69 mld. lei: centrale electrice cu turbine cu gaze (Iernut, Mintia), dezvoltarea proiectelor offshore Neptun Deep, Est Rapsodia și Trident de la Marea Neagră, fabrică de metanol (greenfield), noi capacități energetice în parteneriat cu companii private (Chimcomplex, Alro, Liberty Galați, etc.)
• Plan de restructurare și decarbonare 2020 – 2025 al Societății Complexul Energetic Oltenia S.A în valoare de 7,2 mld. lei;
• Creșterea capacității de producție a energiei electrice pe bază nucleară cu cel puțin o unitate până în 2030 și prelungirea duratei de operare a Unității 1 cu încă 30 de ani;
• Creșterea capacității liniilor de transport a energiei electrice și de interconexiune transfrontalieră – cca. 4,6 mld. Lei
• Investiții în sistemul național de transport al gazelor naturale și pentru interconectarea cu sistemul internațional de transport – cca. 9 mld. lei.

INFRASTRUCTURA DE SĂNĂTATE

Construirea primelor 3 spitale regionale în perioada 2021 – 2027, cu o valoare totală de 1,64 miliarde euro:
• Spitalul Regional de Urgență Cluj – 539,59 milioane euro;
• Spitalul Regional de Urgență Iași – 500,35 milioane de euro;
• Spitalul Regional de Urgență Craiova – 602,73 milioane euro.
Programe de investiții locale în sistemul sanitar pentru perioada 2021-2027, cu un buget de aproximativ 17,5 miliarde lei prin construirea/modernizarea/reabilitarea a:
• 1.450 de centre medicale în mediul rural;
• 25 spitale județene;
• 110 spitale orășenești.

INFRASTRUCTURA PENTRU EDUCAȚIE

Investiții în unități școlare programate în perioada 2021– 2027:
• 2.488 de unități școlare vor fi incluse în programe de modernizare/reabilitare, costurile estimate – 6,046 miliarde de lei.
• 375 de unități școlare vor beneficia de investiții în valoare de 31,4 milioane lei pentru conformarea grupurilor sanitare (alocare 2020);
Programul Reforma Educației Timpurii:
• Finanțarea construcției unui număr de 180 grădinițe cu program prelungit sau săptămânal – 146 mil. euro
Construire/modernizare campusuri școlare/ cămine studențești/centre universitare:
• construirea a 40 de campusuri școlare care să includă: școală, liceu, internat, teren sport, ateliere, laboratoare, cantină, cu o valoare totală de aproximativ 2 miliarde lei;
• construirea a 30 de cămine studențești care totalizează 10.244 de locuri de cazare pentru 30 de instituții de învățământ superior de stat din 13 centre universitare. Valoare totală a investițiilor se ridică la 1,248 miliarde de lei;

INVESTIȚII ÎN DEZVOLTAREA LOCALĂ

Extinderea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare:
• Pentru perioada 2021-2027 se alocă un buget de cca. 8 miliarde de lei pentru extinderea rețelelor de apă și canalizare pentru finanțarea a 750 de proiecte, dintre care 600 în mediul rural și 150 în mediul urban;
• Alte investiții pentru 500 de microstații de tratare, fose septice și sisteme alimentare cu apă, cu o valoare de 250 milioane lei.
Extinderea rețelelor de distribuție a gazelor naturale:
• Guvernul va aloca un miliard de euro în cadrul multianual 2021-2027, dintr-un un buget total estimat la 9,6 miliarde lei pentru extinderea și înființarea de noi rețele inteligente de gaze naturale în scopul racordării a 70% dintre locuințele din România.
Modernizarea și reabilitarea drumurilor județene și locale:
• În perioada 2021-2027 Guvernul își propune să reabiliteze și să modernizeze cca. 20.000 km de drumuri locale, cu o valoare de aproximativ 20 de miliarde lei și 7.000 de km de drumuri județene, pentru care se vor aloca 12 de miliarde lei.
Strategie de renovare, termoficare și reabilitare energetică a clădirilor și de reabilitare a clădirilor cu risc seismic:
• Reabilitarea termică a 45.000 de clădiri, cu o valoare estimată de 8 miliarde de lei;
• Consolidarea la nivel național a 300 de imobile cu risc seismic ridicat, cu o valoare estimată de 1 miliard de lei.
Modernizarea infrastructurii de termoficare în 15 unități administrativ teritoriale, cu o valoare totală de 650 milioane de lei.
• Locuințe pentru specialiști în sănătate, învățământ și alte categorii socio-profesionale
• 10.000 de unități locative pentru specialiști (2 miliarde de lei) și 5.000 unități locative pentru tineri, destinate închirierii (1 miliard de lei).
Reabilitare monumente istorice, patrimoniu cultural și sedii administrative – 2 miliarde lei.

INFRASTRUCTURA AGRICOLĂ DE IRIGAȚII

Reabilitarea infrastructurii de irigații
• Investiții în reabilitarea a 138 amenajări de irigații, ce deservesc o suprafață de aprox. 2.4 milioane ha.
• Valoarea lucrărilor de investiții în infrastructura de irigații: 3.4 miliarde euro.
Construirea Canalului Siret-Bărăgan prin reluarea procesului investițional pentru tronsoanele 1-3 din cadrul etapei I.
Reabilitarea infrastructurii de desecare-drenaj
• Investiții în reabilitarea a 443 amenajări de desecare-drenaj, care deservesc o suprafață de 2.838.674ha
• Valoarea lucrărilor de investiții in amenajari de desecare: 1,1 miliarde euro
Amenajări de combatere a eroziunii solului
• Investiții în reabilitarea a 220 amenajări de combaterea eroziunii solului , care deservesc o suprafața de 500 000 ha
• Valoarea estimativa a lucrărilor de combatere a eroziunii solului: 500 milioane euro

INVESTIȚII DE MEDIU

• Continuarea programelor Rabla și Rabla Plus. Cele două programe beneficiază de o alocare financiară cumulată în anul 2020 de 545 milioane lei;
• Continuarea programului de dezvoltare a infrastructurii de reîncărcare a autovehiculelor electrice în România, atât în localități, cât și la nivelul autostrăzilor, drumurilor naționale și europene – alocare financiară cumulată în anul 2020 de aproximativ 268 milioane lei.
• Continuarea programelor de dezvoltare a transportului „verde” prin finanțarea autobuzelor electrice/gnc în municipii și localități. Lansarea unei noi sesiuni în anul 2020 beneficiază de o alocare financiară cumulată de aproximativ 930 milioane lei;
• Lansarea programelor de creștere a eficienței energetice în clădiri publice și private în anul 2020, cu o alocare financiară cumulată de aproximativ 813 milioane lei;
• Implementarea programului de creștere a eficienței energetice în complexurile de producere a energiei. Programul beneficiază de o alocare financiară în anul 2020 de 628 milioane lei;
• Demararea programului de reducere a emisiilor prin împădurirea terenurilor în anul 2020, cu un buget de 59 milioane lei;

INFRASTRUCTURA SPORTIVĂ

ℹ️Sport de performanță:
• Construirea a 12 complexuri sportive cu o capacitate cuprinsă între 3.000-30.000 locuri, cu o valoare totală a investițiilor de 3,5 miliarde de lei;
• Construirea a 8 bazine olimpice cu o valoare de 1 miliard lei și 5 patinoare artificiale pentru competiții cu o valoare totală de 300 milioane lei;
• Construirea a 5 săli polivalente, cu o capacitate cuprinsă între 5.000-16.000 locuri, cu o valoare totală de 1,2 miliarde de lei;
ℹ️ Sport de masă:
• Construirea a 250 săli de sport școlare, 45 bazine didactice, 400 baze sportive cu o valoare totală estimată de 5,5 miliarde de lei;
• Construirea a 10 centre sportive pentru sporturi olimpice, care să cuprindă săli de antrenament, școală, internat, cantină, școală de antrenori, centru medical, cu o valoare estimată de 2 miliarde de lei.

https://www.facebook.com/StelianDolha/posts/2660361700732586
https://www.facebook.com/pnl.ro/posts/3305435059508508

One comment

  1. Orice clădire sau „reclădire” are nevoie de o fundatie puternică. De aceea, chiar dacă programul ”Reclădim România” reprezintă un proiect guvernamental bun , care trasează directiile de relansare economică în care țara se va dezvolta și moderniza în următorii 10 ani, acesta constructie porneste de la o temelie precară.
    Este vorba de faptul că la mai bine de 30 de ani de la Revolutia Română din Decembrie, 1989 , România este incă un stat nereformat. Aceasta este principala cauză a prelungirii starii de tranzitie, cu consecinte dezastroase pentru tară, in plan economic, social, educational si cultural. Nici după anul 2007, odata cu aderarea României la Uniunea Europeană țara noastră nu a profitat prea mult de acest avantaj, din cauza lipsei de reforme interne. In primul rând atragerea de fonduri europene a fost scazută pentru că că România nu a fost in stare sa facă o reforma administrativ- teritoriala compatibilă cu structurile europene.
    Pe scurt, este vorba de regionalizare, pentru care nu era nevoie decât de vointă politică. Uniunea Europeană nu recunoaște caracterul de regiune, decat dacă ai minim 800.000 de locuitori. Dacă nu ai 800.000 de locuitori nu ești considerat regiune, deci nu poți să depui singur proiecte pentru fonduri europene, nu ești eligibil pentru niciun fel de proiect. In Romania, nici un județ din cele 40 nu îndeplinește condiția de a avea 800.000 de locuitori. Din această cauză, România pierde enorm de mulți bani europeni, fiindca totul depinde de Guvernul de la București unde lucrurile se miscă foarte greu. Si asta nu e totul. Numărul mare al judetelor actuale reprezintă o frână in calea dezvoltării din cauza sistemului birocratic excesiv. De aceea, ar fi extrem de utilă o initiativă legislativă privind regionalizarea țării .
    Exista două căi de a face regionalizarea. Prima este prin revizuirea Constituției și introducerea „regiunii” drept categorie administrativ-teritorială ceea ce nu există astăzi în legea fundamentală din Romania. A doua cale este mai simplă si se poate face printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor județe, ceea ce nu necesită modificarea Constituției. Aceasta presupune păstrarea denumirii de „Județ”, prevăzută in constitutie, numai că prin comasare din cele 41 de județe actuale vor rezulta un număr mai redus de unităti administrative, după modelul Poloniei, care a făcut reforma administrativă in1999, prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare judetelor de la noi) in 16 mari voievodate, pentru a corespunde cerintelor europene. Regionalizarea trebuie să aiba ca obiectiv esential descentralizarea si un grad ridicat de autonomie regională. Insă regionalizarea cu păstrarea judetelor nu rezolva nimic, ba dimpotrivă adaugă un nivel suplimentar de birocratie intre administratia centrală si cea locală. Solutia este extrem de simplă si ea presupune desfintarea actualelor judete si trecerea unor prerogative de importantă zonală, ale acestora la regiune, iar celelalte atributii judetene care au importantă locală, să treacă la primarii, unde sunt mai aproape de cetătean. Astfel, orasele si comunele mari vor putea primi mai multe atributii in timp ce comunele mici vor ramane cu functiile actuale. Această masură ar putea duce in timp rezonabil, la asocierea comunelor si nu la comasarea lor fortată, facută din birou după ureche.

error: Content is protected !!