Comisia de analiză a depozitului de la Tărpiu s-a înființat la presiunea publică, după 3 ani de funcționare neconformă a gropii de gunoi a județului. După vizite în teren, comisia a întocmit un raport de constatare a activității de depozitare. S-au organizat şapte şedinte de lucru în care s-a dezbătut situaţia constatată, s-au analizat revendicările societăţii civile, s-a verificat respectarea prevederilor contractuale, a normelor legislative în vigoare şi s-au propus măsuri şi recomandări pentru rezolvarea problemelor existente şi reducerea riscurilor de producere a unor evenimente nedorite, în viitor.
Suprafaţa totală disponibilă pentru depozitul conform de deşeuri este 11.2 ha. Aceasta suprafaţă este împărţită în 3 celule separate de depozitare, fiecare de cca. 3 ha. Celula numărul 4 va fi dezvoltată peste celelalte 3 celule, până la cota proiectată de umplere. Capacitatea cerută de depozitare a deşeurilor pentru această perioadă proiectată este prevăzută a fi de aproximativ 1.300.000 t (~ producţie medie anuală de deşeuri 65.000 t/an).
Vor să amplaseze o instalația de ARDERE a deșeurilor! Procedura e INTERZISĂ în unele state europene!
Societatea Civilă și ONG-urile care supraveghează acest proiect solicită interzicerea prin HCL a construirii de incineratoare de deşeuri, fără sau cu recuperare de energie, întrucât incineratoarele au un impact negativ major asupra sănăţătii publice, economiei locale și mediului înconjurător.
Consiliul Județean IGNORĂ această solicitare și a solicitat oferte pentru achiziționarea unui incinerator. „conform ofertei angajante ECO.FLY SRL (Italia), prin gazeificarea unei cantități de până la 60.000 tone anual, se asigură reducerea cantităților efectiv depozitate până la circa 32.000 tone anual în medie.”
Menţionăm că la această dată, în cadrul Centrului de Management Integrat al Deşeurilor Tărpiu există o instalaţie de piroliză mobilă, pentru care s-a obţinut Autorizaţie de Mediu de la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului. Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud nu va autoriza punerea în funcţiune a unei instalaţii care nu respectă prevederile legale din domeniu. (foto: instalația de ardere existentă ACUM, la Tărpiu).
Un proiect similar (cu arzător) se dorește a fi implementat la Cluj și deja a stârnit reacții din partea opiniei publice.
Standardele de mediu ale UE presupun valori limită pentru emisiile provenite de la instalaţiile de incinerare şi co-incinerare şi, de asemenea, impun praguri de eficienţă energetică. Politicile de mediu UE urmăresc însă reciclarea şi recuperarea cât mai bună a deşeurilor, şi nu incinerarea lor, astfel încât acestea să reprezinte o materie primă pentru producerea de noi produse.
Măsuri obligatorii pentru Vitalia Servicii pentru Mediu: să astupe deșeurile cu un strat de 10 cm de p ământ și să planteze pomi împrejurul depozitului!
– zilnic, să acopere deșeurile cu un strat de 10 cm de pământ
– aceasta a constatat că există deficiențe în ceea ce privește acoperirea, la finalul fiecărei zile, a deșeurilor depozitate. Operatorul și-a îmbunătățit activitatea în acest sens, dar susține că nu are destul material de acoperire (pământ din excavări, deșeuri din construcții și demolări, compost de calitate inferioară).
Comisia propune ca operatorul să găsească soluții și surse pentru material de acoperire, în județ iar în campaniile de informare și publicitate pe care le va realiza, va comunică populației modul de colectare a acestor deșeuri.
– să planteze o perdea de vegetație împrejurul depozitului
– Până la definitivarea realizării perdelei vegetale din arbori şi arbuşti pe conturul depozitului, în vederea impiedicării răspândirii eventualelor deșeuri antrenate de vânt, suplimentar față de recomandările cuprinse în Autorizația Integrată de Mediu nr.1/23.11.2012, Comisia propune ca Operatorul să monteze o plasă de protecție.
– să pună deoparte bani pentru închiderea gropii și să respecte această clauză din contract
– operatorul va constitui un Fond pentru închiderea și urmărirea post închidere a depozitului, suma minimă cu care va trebui alimentat Fondul fiind echivalentul a 2.407.553 euro fără TVA (suma estimată pentru lucrările de închidere şi suma aferentă cheltuielilor de monitorizare postînchidere).
Vor să extindă depozitul în pădure! Consolidarea terenului pe care îl dețin îi costă prea mult! Locuitorii NU vor să vândă teren pentru extindere
Situația depozitului este una delicată, deoarece terenul pe care ar trebui să se construiască următoarele celule prezintă alunecări. Tocmai de aceea, proprietarii au fost contactați pentru a vinde teren în vecinătatea celulei existente, în vederea extinderii depozitului, dar refuză categoric și cer evacuarea VITALIEI. Locuitorii de la Tărpiu sunt revoltați și acuză că acest depozit le pune sănătatea în pericol și bănuiesc o conspirație între factorii politici și compania VITALIA, care până acum a reușit să impună tarife majorate și regulamente favorabile, deși are mari lacune la multe capitole.
După 3 ani și jumătate de la inaugurare, cei implicați susțin că de fapt ei NU sunt specialiști, că este vorba de un proiect-pilot și că vor remedia problemele din mers. Contractul pentru depozitul de la Tărpiu a fost încheiat în martie 2013. La fel ca în cazul colectării, pentru DEPOZITAREA la Tărpiu tariful perceput de SC Vitalia Servicii pentru Mediu Tratarea Deşeurilor SRL a crescut de la 42,82 la 69,74 lei/tonă fără TVA.
Depozitul de la Tărpiu este administrat pe 20 de ani de SC Vitalia Servicii pentru Mediu Tratarea Deşeurilor SRL, firmă care plătește o redevenţă trimestrială Consiliului Județean, iar banii obținuți se vor folosi pentru construcţia celorlalte trei celule sau a altor investiții care se impun.
Conform contractului, „operatorul este obligat să efectueze lucrările necesare pentru buna funcţionare a depozitului de deșeuri nepericuloase, pentru construcţia şi operarea instalaţiei de colectare a gazului, pentru extinderea şi operarea facilităţii de tratare a deşeurilor biodegradabile, pentru construcţia şi închiderea celulelor 2-4 şi închiderea celulelor 1-4″.
Vitalia ar avea cheltuieli de aproximativ 1 milion de euro pentru deschiderea fiecărei celule prevăzută în contract, dar acum se orientează în construcția unei celule separat de depozit, motivând că ar fi distanță mai mare de sat și astfel curenții de aer NU ar purta mirosul pestilențial înspre Tărpiu.
Depozitul propriu-zis este conceput sa se dezvolte în 4 etape, corespunzător celor 4 celule de depozitare, delimitate de diguri perimetrale realizate din pământ de umplutură (argilă corespunzătoare) din gropi de împrumut. Celulele de depozitare sunt prevăzute cu sisteme de etanşare-drenaj pe baza şi taluz, precum şi cu sisteme de acoperire (ulterior închiderii celulelor) şi de colectare a gazelor de fermentaţie, conforme cu standardele europene şi legislaţia românească în vigoare. Depozitul conform de deşeuri are asigurată o capacitate de depozitare pentru o perioadă proiectată de exploatare de minimum 20 ani.
390.000 de tone sunt depozitate la această oră în Tărpiu, iar confom comisiei, cantitatea de deşeuri depozitată la data de 31.08.2016 reprezintă 52% din cantitate estimată a se depozita în Celula 1.
Centrul de Management Integrat al Deşeurilor Tărpiu este amplasat în nordul Depresiunii Transilvaniei, pe Platforma Someşană, fiind localizat la vest de drumul de legătură dintre localităţile Dumitra şi Tărpiu din judeţul Bistriţa-Năsăud. Localitatea Tărpiu este la circa 25 km de municipiul Bistriţa.
Suprafaţa totală amplasament : 21.66 ha.
Suprafaţa totală depozitare : 112.000 m2.
Suprafaţa depozitare celula 1 : 43.000 m2.
Capacitate totală depozitare: 1.300.000 tone (1.165.842 m3), medie 65.000 tone/an.
Capacitate totală compostare : 12.000 tone/an.
Capacitate de sortare a deşeurilor reciclabile: 13.000 tone/an
Număr celule prevăzute: 4
Capacitate totală depozitare celula 1 : 391.550 tone (310.000 m3).
220.000 de tone sunt depozitate la Tărpiu până în septembrie, iar comisia susține că celula e plină în proporție de 52%.
Comisia lui pește prăjit. Majoritatea sunt habarniși pe mediu și controlați politic!
Comisia de verificare și control a activității depozitului a fost constituită prin Hotărâre de Consiliu Județean. Președintele Cj Radu Moldovan s-a extras elegant din această chestiune și l-a desemnat pe Ioan Țintean să ia castanele din foc.
Preşedinte – Ioan Ţintean, Vicepreşedinte consiliu judeţean
2. Membru – Ciprian Ceclan-Oprea, consilier judeţean
3. Membru – Florin-Cristian Moldovan, consilier judeţean
4. Membru – Luminita Borşa, consilier superior
5. Membru – Mihaela Pop, consilier superior
6. Membru – Alexandru Redl, consilier superior
7. Membru – Violeta Pintea, consilier juridic
8. Secretariat tehnic – Iulia-Silvia Strugariu, consilier superior
9. Secretariat tehnic – Codruţa Sălăgean, consilier superior
Activitatea Comisiei speciale a fost sprijinită de către Grupul mixt de lucru constituit prin Ordinul Instituţiei Prefectului – Judeţul Bistriţa-Năsăud, nr.277/03.10.2016, având următoarea componenţă:
1. Instituția Prefectului Bistrița-Năsăud – Grigore Ioan Turcu, Corpul de Control al Prefectului.
2. Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud – Georgeta Oana Ștețco, Şef serviciu Calitatea Factorilor de Mediu.
3. Şistemul de Gospodărire al Apelor Bistrița-Năsăud – Lăcrămioara Rus, Şef birou Gestiunea Resurselor de Apă.
4. Comisariatul Județean al Gărzii de Mediu Bistrița-Năsăud – Grațian Morariu, comisar.
Raportul FINAL al verificărilor de la Tărpiu
Citiți și:
Au reluat cârdășia? Cum a mințit VITALIA pe chestiunea depozitului de la Tărpiu! Grave probleme pe depozitarea și gestionare ecologică a deșeurilor, pe BLAT cu Consiliul Județean! Ce zice raportul de control!
http://www.ziardebistrita.ro/rebuturile/