Vechimea medie a parcului de autoturisme din județul Bistrița-Năsăud, în anul 2018, s-a situat la 16,8 ani, cu mult peste media Uniunii Europene, de 11 ani, dar și peste media națională, de 15,4 ani. Datele au fost prezentate  prin intermediul unei analize a Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Autoturisme (APIA).

Potrivit APIA, un alt indicator relevant pentru dimensiunea parcului auto atât județean, cât și național și potențialul său de creștere (în raport cu o serie de factori economici și sociali) este gradul de motorizare (autotursime / 1.000 locuitori). Din acest punct de vedere, județul Bistrița-Năsăud are un grad de motorizare de 298 autoturisme/1.000 de locuitori, sub media națională de 328 autoturisme/ 1.000 de locuitori.

Analiza APIA mai arată că România, cu cele 328 unități / 1.000 locuitori este pe ultimul loc în UE (care, pe ansamblul țărilor care o compun a consemnat în anul 2016 o medie de 587 autoturisme / 1.000 locuitori).

Analiza teritorială a vechimii medii a parcului auto și gradul de motorizare din județele României, reflectă două categorii de situații, niciuna de natură încurajatoare, mai notează APIA:

• Cele în care vârsta medie ridicată a autoturismelor înmatriculate în parcul judetean este dublată de un grad de motorizare scăzut, deci puține mașini și în mare parte, vechi (ex : BT, VS, TR, IS).
• Cele în care vârsta medie ridicată este dublată de un grad de motorizare ridicat (ex : AR, AB, CS, HD, SM) – > multe masini vechi.

Totodată, într-un comunicat de presă, asociația mai precizează că ”recentele date referitoare la evolutia parcului auto din Romania, publicate de către autoritățile din România, arată o deteriorare constantă a vârstei medii a acestuia, dar mai important, creșterea numărului de autoturisme vechi și foarte vechi care continuă să-l alimenteze din plin, mai ales în ultimii doi ani (de când a fost eliminat Timbrul de mediu)”.

În plus, analiza realizată de APIA mai arată că autoturismele a căror normă de poluare este una foarte ridicată, respectiv o vechime de peste 15 ani – vârsta la care se « califică » cu succes pentru programul « Rabla » – aveau, la sfârșitul anului 2018, o pondere de cca. 47%. ”Având în vedere evoluția în timp a nivelulului maxim admis al emisiilor poluante pentru omologarea autovehiculelor (dar și nivelul acestora în trafic), această situație reflectă potențialul extrem de ridicat de deteriorare a
calității aerului din orașe (o vechime de peste 15 ani corespunde unor norme de poluare, în cel mai fericit caz, Euro3)”, se mai arată în același document.

În acest context, este de remarcat creşterea ponderii autoturismelor cu motorizare diesel existente în parcul auto din România, care, pe parcursul anului 2018, aproape şi-a dublat ponderea, de la 24,8% la 44,6%.

În ceea ce priveşte repartizarea parcului de autoturisme între regiunile de dezvoltare ale României, aceasta relevă o distribuţie relativ echilibrată (10% – 13%), cu excepţia regiunii Bucureşti – Ilfov, unde se înregistrează şi un număr superior de vehicule cu vârstă mai mică de 10 ani.

FOTO: www.apia.ro