”Efectele școlii online încep să se vadă și la nivelul județului Bistrița-Năsăud”, afirmă șefa Inspectoratului Școlar Județean Bistrița-Năsăud, Aurelia Dan, care a anunțat că un procent de aproximativ 10 la sută dintre elevii de clasa a IV-a, gimnaziu și liceu din județ au rămas corigenți în primul semestru al anului școlar 2021 – 2022.

”În ceea ce privește analiza situației școlare la sfârșitul semestrului I, din datele cantitative pe care le-am centralizat pot să afirm faptul că un procent de aproximativ 10 la sută dintre elevii de gimnaziu, liceu, plus clasa a IV-a au rămas corigenți. Au rămas corigenți la toate disciplinele. Avem corigenți inclusiv la Educație fizică și Religie, inclusiv la Educație socială sau la domeniile acestea din sfera umanistă din care cu greu ne putem imagina ce s-a întâmplat cu acești copii și de ce au rămas corigenți”, a spus, joi, într-o ședință cu directorii unităților de învățământ din județ, Aurelia Dan.

Inspectorul școlar general a precizat că, în urma unei analize cu privire la cauzele care au dus la aceste rezultate, s-a constatat că majoritatea elevilor care au rămas corigenți provin din grupuri vulnerabile.

”Am analizat puțin care ar fi cauzele acestui fenomen pentru că este totuși o realitate de care nu ne putem delimita și pe care nu putem să o trecem cu vederea. Am constatat că majoritatea elevilor care au rămas corigenți provin din grupuri vulnerabile. Ei sunt predispuși la eșec. Intervențiile cu ei trebuie să fie punctuale, dese și cu sens”, a mai adăugat Aurelia Dan.

În acest context, Aurelia Dan a mai adăugat că încep să se vadă și efectele școlii online și a subliniat că o prioritate în activitatea didactică trebuie să fie comunicarea cu elevii.

”Adăugăm la toate acestea și lacunele școlii online. Da, încep să se vadă efectele școlii online. (…) Ne întrebăm cum se poate ca un elev să rămână corigent la disciplinele umaniste. Vă spun eu cum se poate: elevii nu mai au capacitatea de comunicare dezvoltată. La discipline precum Istorie, Limba română sau alte materii din sfera aceasta umanistă trebuie să prezinți, să ai un vocabular care să te ajute să faci acest lucru. După doi ani de online, în care dependența de telefon și tabletă s-a accentuat, copiii nu mai știu să vorbească. Se vede acest lucru în discuțiile curente dintre ei. Cea mai lungă propoziție nu știu dacă are patru cuvinte. În loc să folosească substantive, folosesc foarte des prescurtări și tot felul de termeni care nu au nicio semnificație. Nu mai au capacitatea de a descrie un fapt, un eveniment pe care îl trăiesc. Așadar, la toate disciplinele, comunicarea cu ei poate să fie o prioritate în activitatea didactică”, a mai spus șefa Inspectoratului Școlar Județean Bistrița-Năsăud.

O altă cauză care a dus la această situație a fost și absenteismul școlar.

”Absenteismul este o altă cauză a eșecului școlar. Am constatat că acest fenomen este prezent și în școlile cu renume. Nu lipsesc de la școală numai copiii aparținând grupurilor vulnerabile”, a spus Aurelia Dan. Ea le-a cerut directorilor să facă o analiză din acest punct de vedere la nivelul școlilor pe care le conduc.

Aurelia Dan a mai cerut directorilor școlilor din județ să se implice și să poarte discuții atât cu elevii care au rămas corigenți, cât și cu cadrele didactice care predau acestor elevi.

”Gândiţi-vă la o strategie de intervenţie personalizată pentru ameliorarea situaţiei şcolare la sfârşitul semestrului I care să conţină măsuri realiste şi specifice. Nu, nu trebuie să trecem toţi elevii. Nu acesta este mesajul, că toţi elevii trebuie să promoveze. Trebuie să le oferim, însă, tuturor şansa de a înregistra un progres şi progresul de la 3 la 5 este unul semnificativ în acest sens”, le-a mai transmis directorilor inspectorul şcolar general Aurelia Dan.