Consiliului Județean Bistrița-Năsăud a pregătit mai multe proiecte de investiții pentru următorul exercițiu financiar al Uniunii Europene, a anunțat președintele Emil Radu Moldovan.
Într-o emisiune de la postul local de televiziune AS-TV, Moldovan a vorbit despre investițiile pentru care administrația județeană speră să obțină finanțare europeană.
”Noi suntem pregătiți să luăm maxim din ceea ce se poate lua. Așteptăm cu mare interes ghidurile pentru noul exercițiu financiar al UE, pentru a putea depune și noi proiectele noastre. (…) Suntem pregătiți cu mai multe proiecte, începând cu cele de extindere a rețelei de gaze naturale și continuând cu proiecte privind continuarea modernizării infrastructurii de drumuri, construcția noii aripi a Spitalului Județean de Urgență Bistrița, cu modernizarea Secției de Psihiatrie a spitalului, cu continuarea dezvoltării infrastructurii de apă-canal, cu reabilitarea Castelului Teleki de la Comlod, Casa Colecțiilor, noua clădire verde de pe strada Păcii, unde va fi sediul ADI-urilor, precum și cu multe alte proiecte pe care le avem în vedere. Așteptăm cu mare interes lansarea ghidurilor și apoi deschiderea sesiunii de depunere a proiectelor”, a declarat Emil Radu Moldovan în emisiunea ”Politici de fier” de la AS-TV.
Totodată, președintele CJ Bistrița-Năsăud a completat că administrațiile județene din întreaga țară așteaptă ca Guvernul să modifice o ordonanță cu privire la entitățile care pot depune proiecte prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență.
”Sper ca Guvernul să modifice Ordonanța 155 prin care se reglementa eligibilitatea pentru cei care pot accesa fonduri europene prin Programul Național de Redresare și Reziliență și unde consiliile județene nu existau. Prin Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România am solicitat să se corecteze această nedreptate, întrucât consiliile județene gestionează infrastructura de drumuri, de sănătate, de patrimoniu și aproape integral cultura dintr-un județ, precum și toate problemele sociale. E o aberație ca administrațiile județene să nu fie eligibile în acest Programul Național de Redresare și Reziliență. Am primit promisiuni că lucrurile se vor rezolva și sper ca ele să se rezolve”, a mai spus Moldovan.
Radu Moldovan a rămas incremenit in epoca de aur ceausistă. El nu-i capabil să priceapă că la mai bine de 31 de ani de la Revolutia Română din Decembrie, 1989 si de la căderea comunismului România este incă un stat nereformat . Aceasta este principala cauză a prelungirii starii de tranzitie, cu consecinte dezastroase pentru tară, in plan economic, social si cultural. Din cauza lipsei de reforme interne si a centralizarii excesive, nici măcar după aderarea la Uniunea Europeană, in anul 2007, România nu a profitat prea mult. In primul rând atragerea de fonduri europene a fost scazută pentru că că România nu a fost in stare sa facă o reforma administrativ- teritoriala compatibilă cu structurile europene. Este vorba de regionalizare, pentru care nu era nevoie decât de vointă politică. Uniunea Europeană nu recunoaște caracterul de regiune, decat dacă ai minim 800.000 de locuitori. Dacă nu ai 800.000 de locuitori nu ești considerat regiune, deci nu poți să depui singur proiecte pentru fonduri europene, nu ești eligibil pentru niciun fel de proiect. In Romania, nici un județ din cele 40 nu îndeplinește condiția de a avea 800.000 de locuitori. Din această cauză, România pierde enorm de mulți bani europeni, fiindca totul depinde de Guvernul de la București unde lucrurile se miscă foarte greu. Si asta nu e totul. Numărul mare al judetelor actuale reprezintă o frână in calea dezvoltării din cauza sistemului birocratic excesiv. De aceea, ar fi extrem de utilă o initiativă legislativă privind regionalizarea țării .
Exista două căi de a face regionalizarea. Prima este prin revizuirea Constituției și introducerea „regiunii” drept categorie administrativ-teritorială ceea ce nu există astăzi în legea fundamentală din Romania. A doua cale este mai simplă si se poate face printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor județe, ceea ce nu necesită modificarea Constituției. Aceasta presupune păstrarea denumirii de „Județ”, prevăzută in constitutie, numai că prin comasare din cele 41 de județe actuale vor rezulta un număr mai redus de unităti administrative, după modelul Poloniei, care a făcut reforma administrativă in1999, prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare judetelor de la noi) in 16 mari voievodate, pentru a corespunde cerintelor europene. Regionalizarea trebuie să aiba ca obiectiv esential descentralizarea si un grad ridicat de autonomie regională. Insă regionalizarea cu păstrarea judetelor nu rezolva nimic, ba dimpotrivă adaugă un nivel suplimentar de birocratie intre administratia centrală si cea locală. Solutia este extrem de simplă si ea presupune desfintarea actualelor judete si trecerea unor prerogative de importantă zonală, ale acestora la regiune, iar celelalte atributii judetene care au importantă locală, să treacă la primarii, unde sunt mai aproape de cetătean. Astfel, orasele si comunele mari vor putea primi mai multe atributii in timp ce comunele mici vor ramane cu functiile actuale. In prezent exista comune care nu-si pot asigura nici macar acoperirea cheltuielilor de functionare a primariilor respective. De aceea este sunt necesare masuri care ar putea duce in timp rezonabil, la asocierea comunelor si nu la comasarea lor fortată, facută din birou după ureche.
In concluzie, „România normală” are nevoie urgentă de 3 tipuri de reforme si anume:
-reforma constitutională;
-reforma administrativ-teritorială;
-reforma morală, prin educatie.
„Cine are urechi de auzit, să audă” (Matei 13; Luca 8; 13)