României îi va fi extrem de greu să îndeplinească țintele prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), consideră președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Emil Radu Moldovan. În condițiile în care procedurile de licitație ajung să dureze chiar și doi-trei ani, Moldovan este de părere că România ar putea să se ”îndrepte spre un eșec” în ceea ce privește PNRR, plan care prevede termene scurte de contractare și execuție a lucrărilor.
”Cea mai mare problemă pe care o avem astăzi este legislația în ceea ce privește licitațiile. Sunt multe companii care au devenit contestatare de profesie, doar pentru a bloca derularea unor investiții. Am avut mai multe discuții, și cu Guvernul trecut, și cu Guvernul actual, am primit promisiuni că procedura de achiziții publice va fi simplificată, dar, din păcate, toate lucrurile au rămas la nivel de promisiune. Faptic nu s-a întâmplat nimic. Ne va fi foarte greu să îndeplinim țintele extrem de complicate din PNRR, adică decembrie 2022 – contractarea a minim 70 la sută din PNRR – și iulie-august 2026 – ultima factură, în condițiile în care știm foarte clar că procedura de licitație se întinde și pe doi-trei ani. Din păcate, dezbaterile pe PNRR au fost doar formale, doar pentru a fi bifate. România nu are astăzi capacitatea administrativă ca într-un termen atât de scurt să atragă cele 15 miliarde de euro credit și 14 milioane de euro granturi din cele 29 de miliarde de euro prinse ca finanțare în PNRR. (…) Cred că ne îndreptăm spre un mare eșec și spun cu mare regret acest lucru. Din păcate, timpul este destul de întârziat și este inexplicabilă pentru mine decizia Ministerului Investițiilor și Fondurilor Europene de a elimina consiliile județene de la finanțare prin acest plan”, a spus Emil Radu Moldovan în cadrul conferinței ”Împreună pentru viitor” a Centrului Europe Direct Bistrița.
În calitate de președinte al Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Moldovan a afirmat că s-a confruntat cu probleme de acest fel, multe dintre proiectele de investiții fiind întârziate din cauza procedurilor de licitații. Acesta a oferit și un exemplu – proiectul privind Masterplanul de apă și canal etapa a II-a.
”Avem în derulare pe Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) un proiect în valoare de aproximativ 243 de milioane de euro pentru infrastructura de apă și canal la nivelul întregii comunități din județul Bistrița-Năsăud. (…) Deși noi am început din 2013-2014 cu inventarierea necesarului și cu depunerea cererii de finanțare și am fost printre primii care am depus cererea de finanțare, am întârziat proiectul pentru că doi ani și jumătate am stat la Curtea de Apel Cluj în contestații. Abia în luna martie a anului trecut am semnat contractul de finanțare și în aprilie 2020 am început să lansăm licitațiile, dar există în permanență contestații, procese și, din păcate, după un an de zile, nu avem nici măcar unul din cele 12 loturi care să fi trecut la execuție. Așa cum am spus, din păcate, procedurile de derulare a licitațiilor sunt foarte greoaie”, a completat Moldovan.
Președintele CJ Bistrița-Năsăud consideră că autoritățile trebuie să facă urgent demersuri pentru a simplifica procedura privind achizițiile publice.
Eșecul Planului Național de Redresare și Rezilență (PNRR) despre care vorbeste Președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud- Radu Moldovan, este previzibil tocmai din cauza baronilor locali care tin cu dintii de scaun si se opun oricăror reforme de modernizare a statului.
Acest eșec este o consecintă a faptului că România are aceeași organizare teritorial – administrativă ca în vremea comunismului, chiar dacă modelul este depășit. Din această cauză diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă, desi aparatul administrativ este supradimensionat. De aceea, trebuie făcută o restructurare a acestor unități administrativ teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București.
Uniunea Europeană nu recunoaște caracterul de regiune, decat dacă ai minim 800.000 de locuitori. Dacă nu ai 800.000 de locuitori nu ești considerat regiune, deci nu poți să depui singur proiecte pentru fonduri europene, nu ești eligibil pentru niciun fel de proiect. In Romania, nici un județ din cele 40 nu îndeplinește condiția de a avea 800.000 de locuitori. Din această cauză, România pierde enorm de mulți bani europeni, fiindca totul depinde de Guvernul de la București unde lucrurile se miscă foarte greu. Si asta nu e totul. Numărul mare al judetelor actuale reprezintă o frână in calea dezvoltării din cauza sistemului birocratic excesiv. De aceea, ar fi extrem de utilă o initiativă legislativă privind regionalizarea țării .
Exista două căi de a face regionalizarea. Prima este prin revizuirea Constituției și introducerea „regiunii” drept categorie administrativ-teritorială ceea ce nu există astăzi în legea fundamentală din Romania. A doua cale este mai simplă si se poate face printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor județe, ceea ce nu necesită modificarea Constituției. Aceasta presupune păstrarea denumirii de „Județ”, prevăzută in constitutie, numai că prin comasare din cele 41 de județe actuale vor rezulta un număr mai redus de unităti administrative, după modelul Poloniei, care a făcut reforma administrativă in1999, prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare judetelor de la noi) in 16 mari voievodate, pentru a corespunde cerintelor europene. Regionalizarea trebuie să aiba ca obiectiv esential descentralizarea si un grad ridicat de autonomie regională. Insă regionalizarea cu păstrarea judetelor nu rezolva nimic, ba dimpotrivă adaugă un nivel suplimentar de birocratie intre administratia centrală si cea locală. Solutia este extrem de simplă si ea presupune desfintarea actualelor judete si trecerea unor prerogative de importantă zonală, ale acestora la regiune, iar celelalte atributii judetene care au importantă locală, să treacă la primarii, unde sunt mai aproape de cetătean.